Se spală rufe de Bobotează 2023? Ce se face și ce nu se face pe 6 ianuarie. Răspunsul înaltelor fețe bisericești
Se spală rufe de Bobotează 2023? Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox și de la începutul fiecărui an. Sărbătoarea Botezului Domnului este cea care încheie sărbătorile de iarnă care au început pe 6 decembrie de Sfântul Nicolae. Iată dacă se spală de Bobotează și care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri din această zi!
Sărbătoarea de Bobotează este marcată cu cruce roșie în calendarul cretin-ortodox și în această zi nu se spală. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, deoarece aduce ghinion.
În tradiție se mai spune că în ziua de Bobotează se purifică apele și natura de toate forțele răului, conform traditii-superstitii.ro.
Se mai spune că, în ziua de Bobotează toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie să spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Apa sfinţită luată are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează 2023
Tradiția spune că ziua de Bobotează este cea mai friguroasă zi din an, iar oamenii folosesc expresia “gerul Bobotezei”, ca să exprime cât de rece este vremea.
Se mai crede că fetele sau flăcăii care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează, se vor căsători în anul abia început.
Potrivit tradiției de Bobotează nu este bine să speli rufe. Tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
În tradiție se mai spune că în ziua de Bobotează se purifică apele și natura de toate forțele răului, conform traditii-superstitii.ro.
De Sfântul Ioan Botezătorul exista și un obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina.
Tot în ziua de Bobotează, preoții sfințesc apele, iar credincioșii iau acasă agheasma mare pentru a stropi casele, curțile, animalele, dar și pentru a bea apa sfințită pe nemâncate, vreme de 8 zile.
Se mai spune că dacă în ziua de Bobotează, vremea e bună, atunci noul an va fi roditor, grâul va crește din belșug, iar peștii vor înmulți apele necontenit.
Dacă la sărbătoarea Bobotezei, ziua e friguroasă, atunci ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Potrivit unui obicei din moși strămoși, în ziua de Bobotează, în satele și orașele în care sunt ape, râuri sau lacuri, preoții aruncă crucea în apa înghețată. Astfel, cei mai curajoși localnici să se ducă în apă și să o recupereze. Iar cel care aduce crucea la mal, va avea noroc tot anul și va fi ferit de boli, conform tradiției populare.
În mediul rural, în Maramureş, cei vârstnici spun că nu e bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul.
În regiunea Bucovinei, tinerii satelor umblă pe străzi mascaţi, ca babe şi moşnegi (strămoşii), colindând pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiesc fete de măritat.
Vizita strămoşilor asigură belşug în casă şi peţitori mulţi fetelor de măritat.
În noaptea dinaintea Bobotezei, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii, scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”.
În Ajunul Bobotezei, fetele nemăritate încearcă să fure (de cele mai multe ori preotul le dăruieşte) un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul a stropit casa şi locatarii ei, pentru că se crede că busuiocul, pus în sân, o va ajuta să îşi viseze ursitul.
Fetele care vor să se mărite fac un mănunchi din busuioc din grădina lor, pe care îl pun sub prag înainte să vină preotul. După ce acesta pleacă, se ia buchetul de sub prag şi se pune la oglindă, spundându-se: "câţi au trecut în urma preotului, atâţia peţitori să aibă fata".
Totodată, cine posteşte înainte şi aşază busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are şanse mari să îşi viseze alesul în această noapte.
Tot de Bobotează, toată gospodăria trebuie sfințită cu agheasmă. După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se mai crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Ce nu este bine să se facă de Bobotează?
Pe 6 ianuarie, de Bobotează este bine ca credincioșii să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu pentru că se spune că acestea au rolul de a curăța și îndepărta răul.
De Bobotează nu se spală până la finalul altor opt zile pentru a nu spurca apele care au fost recent sfințite.