Se spală de Sf. Andrei 2022? Sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai importante zile din Biserica Ortodoxă. În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, credicioșii ortodocși cinstesc această zi respectând cele mai cunoscute tradiții.
Sf. Andrei 2022: Se spală în această zi de mare sărbătoare?
Potrivit tradiției creștine, de sărbătoarea Sfântului Andrei credincioșii nu trebuie să facă treburi casnice, căci ar putea atrage paguba.
În ziua de Sfântul Andrei nu se mătură gospodăriile sau locuințele, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dau lucruri sau bani cu împrumut.
Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei nu se spală, nu se prelucrează lâna și nu se fac alte treburi casnice. Tot în această zi de sărbătoare nu trebuie să te cerți cu cineva, iar dacă nu vorbiți cu cineva apropiat trebuie să te împaci cu acea persoană.
În această zi de sărbătoare nu este bine să dormi pentru că te vei simți amorțit în tot restul anului care va veni. În ziua de Sf. Andrei este bine să țineți candela aprinsă în casă din seara de 29 până la miezul nopții următoare, de 30 spre 31 noiembrie, ca să alungați spiritele rele.
În ziua de Sfântul Andrei nu este bine să se lucreze.
Cele mai importante tradiții de Sf. Andrei 2022
În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fetele îşi pun sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că cineva le ia grâul, înseamnă că se vor mărita. Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură.
Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turtă (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă.
După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.
În multe locuri, gospodinele atârnă de Sfântul Andrei cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a împiedica duhurilor rele să intre în case.
Usturoiul va fi folosit de-a lungul anului ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice.
Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte- pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare- şi candele aprinse lângă icoane.
Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
Tot în noaptea de Sfântul Andrei, creștinii duc acasă crenguțe de vișin. Dacă acestea vor înflori până de Crăciun atunci anul va fi unul bogat. O altă modalitatea de a afla cum va fi următorul an este semănarea de grâu în vase de dimensiuni mici sau a 12 cepe pentru cele 12 luni ale anului care sunt lăsate în pod până la Crăciun. Cele stricate vor fi lunile ploioase din an, iar cele care au încolțit lunile cu bogăție.
Tot de Sf. Andrei se spune că este și Ziua Lupului în folclorul românesc. Conform tradiției, lupii coboară de pe munte și se adună în haite. Oamenii refuzau să rostească numele acestor animale, pentru a nu le întâlni în următorul an.