Se spală în Ajunul Crăciunului? Iată ce spun preoții!

Se spală rufe în ajunul Crăciunului? Vine Crăciunul, însă înainte de ziua în care ne bucurăm de Naşterea Domnului, pe care o sărbătorim cu daruri sub brad şi cu bucate alese, trebuie să trecem de Ajun.

Ajunul Crăciunului este momentul în care facem ultimele pregătiri, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de superstiţiile care ne-au rămas moştenire, pentru că totul să ne meargă bine.

Se spală rufe în ajunul Crăciunului? Iată răspunsul

Și ținând cont de faptul că ajunul Crăciunului pică într-o zi de vineri și nu este nicio sărbătoare cu cruce roșie, gospodinele pot spăla pe 24 decembrie.

1. O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

2. Nu este bine că noaptea de Ajun să te prindă în grajdul plin cu fan şi cu atât mai mult să dormi în fan, pentru că acum boii prind glas omenesc şi povestesc despre Naşterea Domnului, iar acest lucru trebuie să fie ascuns urechilor şi privirii oamenilor.

Citeste si: SMS-uri de Crăciun pentru familie și prieteni

3. Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

4. Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit, conform click.ro.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Concedieri masive în mai multe firme din țară după retragerea companiilor străine. „Plec unde manopera e mai ieftină”- wowbiz.ro

Citeste si: Piesă aniversară GRATIS. 185 de ani de la nașterea regelui Carol I al României: Povestea unui monarh legendar în aniversarea a 185-a a nașterii sale- casademonede.ro

5. În Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.

Tradiţii frumoase pentru Ajunul Crăciunului

În Ajun de Crăciun, copiii umblă cu colindatul dimineaţa şi ziua, iar noaptea adulţii. Gazdele le oferă "colindiţe": covrigi, nuci, mere, colaci, vin, iar tot înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului este bine să ţii post ca să ai sănătate şi noroc.

Crăciunului îi sunt asociate tradiţii şi ritualuri dintre cele mai diverse. Este împodobit bradul, copiii şi adulţii colindă, primesc daruri.

Citeste si: Mesaje de Crăciun 2020: Felicitări, sms-uri şi urări cu Sărbători Fericite, Crăciun Fericit 2020 şi La mulţi ani 2021!

Naşterea lui Iisus a început să fie sărbătorită din secolul al III-lea în lumea creştină. Primele sărbători de Crăciun se derulau timp de mai multe zile, din luna noiembrie şi până în ianuarie. Alegerea acestei perioade a ţinut de o strategie a Bisericii, care a permis dispariţia vechilor obiceiuri şi tradiţii păgâne, care au fost înlocuite cu una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii: naşterea Domnului.

Citeste si: Ce este interzis să faci de Crăciun! Mare atenție. Vei avea mare ghinion

În seara zilei de 24 decembrie, are loc în Banat „Slobozirea roatei de foc”, ceea ce este o indicaţie că ritul solar de la echinocţiu s-a practicat şi la solstiţiul de iarnă. Tot în seara de ajun, în Banat, se pune un butuc în vatră, care se numeşte „Buşteanul Crăciunului” şi se crede că focul nu trebuie să se stingă deloc, potrivit „Dicţionarului de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti” (2016), de Romulus Antonescu.

În alte părţi ale ţării, în noaptea Crăciunului, nu se ard lemne tăiate, ci numai buturugi, cărora, când ajung la incandescenţă, li se înalţă cântări. Zgândărirea focului din cămin ori din vatră cu bâtele de către colindători, în noaptea dinspre Crăciun, nu poate să însemne decât incitarea şi învierea focului, adică o simbolică sprijinire sau provocare a învierii soarelui, care, în concepţia vechilor popoare, se petrecea în noaptea de 24 spre 25 decembrie, ultima dată fiind considerată ziua naşterii soarelui neînvins.

Citeste si: Obiceiuri, tradiții și superstiții de Crăciun în Dobrogea. Cum sărbătoresc cei de aici

Citeste si: VIDEO Cum ar fi arătat viața Ozanei Barabancea dacă nu și-ar fi pierdut mama la 14 ani. „Aș fi avut un sprijin moral. Important e că nu m-am dat bătută.”- kfetele.ro

Citeste si: Emily Burghelea, din nou la Urgențe pe mâna medicilor! Soțul ei a filmat-o pe holurile spitalului: "Nu se poate opri din tușit, are febră mare"- radioimpuls.ro

Citeste si: Piesă aniversară GRATIS. 185 de ani de la nașterea regelui Carol I al României: Povestea unui monarh legendar în aniversarea a 185-a a nașterii sale- casademonede.ro

În Maramureş, când se pregătesc bucatele pentru Crăciun şi Anul Nou, din primul aluat se face un colac numit stolnic, care nu se umple cu nimic şi care este împodobit cu diferite motive făcute tot din aluat. Picioarele mesei pe care urmează să fie aşezat stolnicul sunt legate între ele, pentru ca toţi membrii familiei să fie uniţi, cum sunt şi picioarele mesei. Pe blatul mesei, se aşează mai întâi otavă, iar pe aceasta stolnicul. Otava este prezentă pe masă obligatoriu, pentru că este adunată din mai multe locuri, cuprinde în ea multe flori şi este tânără. Stolnicul, pus pe masa cu otavă, nu se mişcă din loc pe parcursul tuturor sărbătorilor de iarnă, dar, în dimineaţa de An Nou, capul familiei taie felii din colac şi le dă fiecărui membru al familiei, precum şi fiecărei vite cornute, pentru „a avea noroc şi a fi feriţi de boale”.

Steaua este semn ceresc, vestind naşterea Mântuitorului, astfel că devine obiect ritual-ceremonial în cadrul obiceiurilor de iarnă, motivul apărând şi în cântecele „de stea” care se practică din Ajun şi până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan.

Ţăranii cred că Moş Ajun a fost baci în slujbă la Moş Crăciun, stăpânul de oi în staulul unde Fecioara l-a născut pe Iisus. În ziua de Ajun copiii şi adulţii colindă. Gazdele le dau „colindiţe"- covrigi, nuci, mere, colăcei, o cană cu vin. În ziua de Ajun este bine să ajunezi ca să ai sănătate şi noroc în anul care urmează, scrie Vlad Manoliu în „Sărbători româneşti".

Citeste si: Obiceiuri, tradiții și superstiții de Crăciun în Muntenia. Cum sărbătoresc cei de aici

În afara colindelor din Ajunul Crăciunului mai sunt cântările de dimineaţă numite şi „zori". Ele sunt răsplătite cu daruri şi bani.

Ultimele decenii au adus schimbări importante în obiceiurile românilor. Influenţaţi de tradiţiile vestice, oamenii se concentrează pe împodobirea bradului, organizarea mesei de Crăciun, cadouri şi petreceri.