In articol:
Se spală pe 23, 24, 25, 26 și 27 decembrie 2022? Iată care este răspunsul preoților cu privire la spălatul rufelor în perioada Crăciunului.
Se spală pe 23, 24, 25, 26 și 27 decembrie 2022?
Până în ziua de Crăciun, unde ne așteaptă o masă îmbelșugată și cadouri sub brad, trecem prin ziua de Ajun, care pică, conform calendarului creștin ortodox, sâmbătă, când nu este nicio sărbătoare cu cruce roșie.
Gospodinele pot spăla în Ajunul Crăciunului. De asemenea, mulți oameni se întreabă dacă nu este păcat să se spele în următoarele zile după Crăciun, având în vedere că nu este bine să se facă astfel de păcate dacă vrem să avem parte de noroc în perioada următoare.
Citește și: Tradiții și obiceiuri pentru Ajunul Crăciunului. Ce se face și nu se face pe 24 decembrie 2022?
Preoții spun că prima și a doua zi de Crăciun sunt sărbători cu Cruce Roșie în calendarul ortodox, astfel, nu trebuie să facem treburi casnice, mai ales să spălam rufe. Nu este interzis, însă, să facem curățenie în casă, să dăm cu mătura după ce strângem masa de Crăciun.
Citeste si: Iancu a reacționat, când a aflat că Beni vrea să meargă la nunta lui: „Nu poate veni oricum”- wowbiz.ro
Potrivit calendarului, o altă zi în care nu trebui să spălăm este ziua de 27 decembrie, când este prăznuit Sfântul Ștefan. Ca în restul zilelor de sărbătoare nu este bine să ne certăm cu oamenii, să purtăm dușmănie, pentru că așa ne va merge tot anul.
Tradiții și obiceiuri pentru data de 24 decembrie
În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiția populară, trebuie să amintească de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia
Covrigii sunt dați colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroși, iar colacii vor fi ai flăcăilor și ai colindătorilor din neamuri, potrivit Agerpres.
Citește și: Când este Ignatul 2022? Tradiţii şi obiceiuri
De Ajun se pregătesc turtele, care se mai numesc și ''scutecele Domnului''.
Citeste si: Cine este Radu Ioan Budeanu, fiul Deliei Budeanu și moștenitorul dinastiei Budeanu- radioimpuls.ro
Acestea amintesc de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. Sunt presărate din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânță de cânepă. În seara de Ajun, stăpâna casei merge în ''casa mare'', așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac.
În seara de Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiță (bancă făcute din scânduri) și să mănânce câte ceva, ca astfel pețitorii lor să nu întârzie.
De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală.
Naşterea Domnului este anunţată în lume de creştini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, fiind copiii şi tinerii. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos". Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).