Se spală rufe pe 20 iulie, de Sfântul Ilie? Răspunsul preoților!
Se spală rufe pe 20 iulie, de Sfântul Ilie? Pe 20 iulie are loc una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox! Iată dacă se spală sau nu rufe în această zi de mare sărbătoare!
Sf. Ilie 2023. Tradiții și obiceiuri importante pe 20 iulie!
În această zi, tradiția spune că se mănâncă primele roade ale verii, nuci și mere.
Consumul lor este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor și pentru a nu pune în primejdie recoltele.
De asemenea, în această zi, femeile de la sate culeg busuioc și îl duc la biserică. Acestea îl așează pe icoane. Femeile trebuie să pregătească pachete pe care le vor da apoi de pomană pentru sufletul copilașilor morți devreme.
Mai mult decât atât, s pot împărți fructe, flori de câmp, apă și alte bucate.
Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum cu bucate pentru pomenirea morților. La casele gospodarilor sunt organizate praznice.
În tradiția populară se spune că, Sfântul Ilie mână un car de foc în timpul furtunilor și trimite fulgere și tunete în special către cei păcătoși.
În moși strămoși se spune că în această zi vor seca alunele și toate poamele vor fi viermănoase. De ziua lui, Sfântul Ilie umblă să trăznească dracii.
În această zi l-a lovit așa de rău pe Tartorul dracilor, încât i-a scos un ochii.
De atunci se spune că sunt bani de aur pe Pământ, căci ochiul căzând pe jos, s-a prefăcut în ban de aur.
Se spală rufe pe 20 iulie, de Sfântul Ilie? Răspunsul preoților!
Sărbătoarea Sfântului Ilie este singura sărbătoare cu cruce roșie din luna iulie. În tradiția creștină, Sfântul Ilie este cel care aduce ploile, mai ales în perioadele secetoase.
Această sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendarul creștin-ortodox și prin urmare nu se spală haine pe 20 iulie. Este o zi dedicată odihnei, în care nu se calcă, nu se coase, nu se mătură și nu se fac alte activități casnice.
În această zi de sărbătoare, oamenii nu lucrează, pentru a nu cădea grindina.
De asemenea, nu se mănâncă mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.
Tot de Sfântul Ilie, femeile merg la biserică și dau de pomană pentru morți din roadele gospodăriei. În dimineața Sf. Iliei se culeg plante de leac, în special busuioc.
Acestea se pun la uscat, iar femeile duc busuiocul la biserică pentru a fi sfințit.
Ulterior, întoarse acasă îl pun pe foc. Cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice, De Sf. Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor adormiți.
Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum cu bucate pentru pomenirea morților. La casele gospodarilor sunt organizate praznice.