In articol:
- Ce decizii au fost luate la ședința CSAT de azi
- Mai mulți bani pentru Armată
- Decizii în domeniul securității cibernetice
- Ședința CSAT din 21 februarie 2024- ce se află pe ordinea de zi
- Ce s-a stabilit la ultima ședință CSAT
- Ultimele evoluții de pe frontul din Ucraina
Citește și: Arma nucleară a Rusiei din spațiu- vestea care a îngrijorat serviciile secrete din SUA
Rusia se află, în ultimele săptămâni, într-o ofensivă pe frontul din Ucraina, reușind să cucerească orașul Avdiivka, pe care rușii îl numesc „Avdeevka”.
Orașul se află la aproximativ 15 kilometri nord de Donețk, capitala administrativă a regiunii omonine.
Avdiivka are un simbolism aparte pentru Moscova întrucât separatiștii pro-ruși din Donbas care au ajuns să controleze zone întinse din estul Ucrainei în 2014 au reușit să îl cucerească pentru scurt timp, dar acesta a fost eliberat de forțele Kievului.
Ce decizii au fost luate la ședința CSAT de azi
"Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România", se spune în comunicatul de presă trimis de Administrația prezidențială.
"La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.
Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun", arată comunicatul CSAT.
Mai mulți bani pentru Armată
România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. Sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale, consideră membrii CSAT.
"În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.
Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO".
La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Decizii în domeniul securității cibernetice
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.
În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.
De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.
Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.
Ședința CSAT din 21 februarie 2024- ce se află pe ordinea de zi
Ordinea de zi a şedinţei CSAT include subiecte referitoare la:
- evoluţii privind situaţia de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi implicaţii pentru România;
- progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special privind derularea programelor de înzestrare şi demersurile de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului;
- un raport privind activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023;
- raportul CSAT privind activitatea desfăşurată anul trecut.
"În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale", a mai informat Administraţia Prezidenţială.
Imagini de la ședința CSAT din iulie 2023
Ce s-a stabilit la ultima ședință CSAT
Cea mai recentă şedinţă CSAT a avut loc în 6 iulie 2023, când au fost aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius (12-13 iulie 2023).
Tot atunci, a fost analizată implicarea României într-un nou proiect transatlantic, şi anume crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16.
Au fost aprobate efectivele Forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024: un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
Cea mai recentă şedinţă CSAT a avut loc în 6 iulie 2023
Ultimele evoluții de pe frontul din Ucraina
Rusia a revendicat capturarea orașului ucrainean Avdiivka după retragerea Ucrainei.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Ministerul rus al Apărării a declarat că Rusia a cucerit aproximativ 32 de kilometri pătrați de teritoriu în acest avans, pe fondul unor pierderi grele pentru Ucraina. Acesta nu a oferit cifre privind pierderile rusești, despre care Ucraina spune că sunt uriașe.
Putin a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, declanșând războiul la scară largă după opt ani de conflict în estul Ucrainei între forțele ucrainene pe de o parte și ucrainenii pro-ruși și ruși pe de altă parte.
Capturarea Avdiivka poate oferi o creștere a moralului Rusiei înainte de a candida Vladimir Putin la alegerile prezidențiale de luna viitoare, fiind aproape sigur de un nou mandat la Kremlin.
De asemenea, este văzută ca un alt pas spre securizarea controlului Moscovei asupra centrului regional Donețk, la aproximativ 20 km spre est, deținut de forțele ruse și pro-ruse din 2014.