Sf. Constantin și Elena 2023. Când pică sărbătoarea? Tradiții și obiceiuri importante!
Sf. Constantin și Elena 2023. Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are loc în fiecare an în luna mai. Iată care sunt cele mai importante tradiții și obiceiuri ale acestei sărbători!
Sf. Constantin și Elena 2023. Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena?
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți în istorie pentru rolul lor important în creștinism. Împăratul Constantin a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman.
Elena, este cunoscută pentru activitățile minunate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Potrivit istoriei se spune că ea a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim.
Elena a avut o grijă deosebită față de cei săraci și suferinzi, și se spune că a eliberat mulți sclavi și a ajutat creștinii care erau torturați și persecutați. Sfânta Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, Biserica din Nazaret și multe alte locașuri sfinte.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, Constantin a fost proclamat împărat. Din pricina acestui fapt, fiul Elenei intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să ocupe funcția pe care Constantin o deținea, potrivit crestinortodox.ro.
Astfel, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați drept doi dintre cei mai importanți sfinți ai creștinismului, care au avut un impact semnificativ asupra istoriei religioase și politice a lumii.
Sf. Constantin și Elena 2023. Tradiții și obiceiuri importante
Potrivit tradiției vechi, se spune că dacă cineva muncea pământul în ziua de Sfinții Constantin și Elena, va fi pedepsit de natură cu o invazie de păsări dăunătoare care vor distruge recolta. Prin urmare, se consideră că ziua aceasta este destinată odihnei și respectului pentru natură.
În unele zone din țară, se crede că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare, ceea ce face din Sf.
Constantin și Elena o sărbătoare importantă pentru păsările de pădure. Această tradiție este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor în calendarul popular.
În ziua praznicului de 21 mai, femeile au obiceiul de a aprinde tămâie și de a stropi cu agheasmă casele și gospodăriile pentru a alunga duhurile rele și necurate. Această practică este considerată o modalitate eficientă de a proteja familia și casa de influențele negative ale lumii spirituale.
E bine ca în ziua de Constantin și Elena unul dintre membrii familiei să ducă la biserică un mic dar, constând în trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Această tradiție are rolul de a aduce binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei și a gospodăriei, precum și de a asigura sănătatea și bunăstarea lor.
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are loc în mai multe țări și tradițiile și obiceiurile diferă.
De Sfinții Constantin și Elena, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
În această zi de sărbătoare, femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
De asemenea, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.