Sf. Constantin și Elena 2023. Ce se mănâncă pe 21 mai? Tradiții românești!
Sf. Constantin și Elena 2023. Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are loc în fiecare an în luna mai. Iată pe ce dată are loc sărbătoarea și care sunt cele mai importante tradiții!
Împăratul Constantin a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman.
Elena este cunoscută pentru activitățile minunate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Potrivit istoriei se spune că ea a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, Constantin a fost proclamat împărat. Din pricina acestui fapt, fiul Elenei intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să ocupe funcția pe care Constantin o deținea, potrivit crestinortodox.ro.
Ce se mănâncă pe 21 mai? Tradiții românești!
În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pâine trebuie consumată doar de oameni, acestea nu trebuie oferită păsărilor. În caz contrat, se spune că risipim sporul casei. Păsările sunt sfinte în această zi, iar oricât de zgomotoase ar fi, nu trebuie să le stricăm cuibul, deoarece se spune că familie vor avea necazuri tot anul.
De Sfinții Constantin și Elena, este interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
De asemenea, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.