Sf. Ilie 2022: Ce tradiţii se respectă în această zi sfântă?
Sf. Ilie 2022. În fiecare an, pe data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sf. Ilie. Iată care sunt cele mai importante tradiții și obiceiuri pe care creștinii trebuie să le respecte în această zi de sărbătoare!
Sf. Ilie 2022. Potrivit calendarului creștin ortodox, Sfântul Ilie este sărbătorit în fiecare an în luna iulie. Anul acesta, Sfântul Ilie este prăznuit pe data de 20 iulie. Această sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Conform tradiției creștine, Sfântul Ilie este aducătorul de ploi, în special în perioadele secetoase, dar este considerat și protectorul tuturor aviatorilor.
Iată cine a fost Sfântul Ilie, dar și ce tradiții se respectă în această zi de sărbătoare!
Sărbătoare 20 iulie 2022: cine a fost Sf. Ilie?
Povestea Sfântului Ilie spune că în momentul în care acesta a venit pe lume, tatăl său a văzut mai mulți oameni îmbrăcați în alb, care îl înveleau pe Sfântul Ilie în scutece de foc și îi dădeau să mănânce o flacără. Încă din copilărie, Sfântul Ilie era un copil credincios, petrecându-și foarte mult timp rugându-se.
Legenda mai spune că, Sfântul Ilie a înfăptuit mai multe minuni în timpul vieții sale. Astfel, una dintre acestea este cea legată de văduva care și-a pierdut copilul. Se crede că Sfântul Ilie a întâlnit o văduvă și a rugat-o pe aceasta să îi facă o pâine, iar în schimb, i-a promis că va avea ulei și făină până când se va termina seceta.
Iar la câteva zile după acest moment, fiul văduvei a murit, iar ea l-a acuzat pe Sfântul Ilie că i-ar fi ucis copilul. Atunci, Sfântul Ilie a suflat de trei ori deasupra trupului neînsuflețit, iar băiatul a înviat.
Sf. Ilie 2022: tradiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare
Se spune că în pe timp de secetă, Sfântul Ilie a salvat de la moarte poporul din Israel. El a trăit în Regatul de Nord al Israelului, care la acel moment se afla sub domnia regelui Ahab.
În tradiția populară se mai spune că, Sfântul Ilie mână un car de foc în timpul furtunilor și trimite fulgere și tunete în special către cei păcătoși.
Mai mult, în ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Astfel, dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În trecut, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele pentru vrăji şi farmece.
De Sfântul Ilie, femeile, aducea busuioc la biserică, pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
În această zi, se duc mere la biserică și se dau de pomană pentru cei trecuți la cele veșnice, deoarece până în această zi, nu se cade nimănui a mânca din ele, căci trebuie întâi să se dea de sufletul morților. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi.
Se mai spune că până la sărbătoarea de Sfântul Ilie nu este bine să se scuture merele și nici nu se bat unele de altele, căci pot veni furtuni mari, tunete, fulgere și piatră. E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie. (Sursa: Mitologie Românească).
Din bătrâni se mai crede ca dacă va tuna în ziua de Sf. Ilie, vor seca alunele și toate poamele vor fi viermănoase. De ziua lui, Sfântul Ilie umblă să trăznească dracii. În această zi l-a lovit așa de rău pe Tartorul dracilor, încât i-a scos un ochii. De atunci se spune că sunt bani de aur pe Pământ, căci ochiul căzând pe jos, s-a prefăcut în ban de aur.,