Slănină de porc este obținută în gospodăria românească prin prepararea grăsimii de porc, în special cea de pe burta și spate. Slănină de porc este considerată un preparat tradițional.
Slănină de porc. Cum ne afectează sănătatea acest preparat tradițional
Bucățile de grăsime se împart în fâșii, la dimensiunea dorită, apoi se pun în saramură și se lasă la macerat 2-3 săptămâni.
Saramura pentru slănină de porc rezultă prin frecarea și îngroparea grăsimii în sare din belșug. În anumite zone ale țării se pot adauga bucăți de usturoi și piper măcinat.
După ce a stat 2-3 săptămâni la sare, slănina de porc se scoate și se rade sarea excesivă, apoi se poate freca cu boia de ardei dulce sau iute sau se pune în
Dacă vă doriți ca slănina să nu fie grasă, se lasă cel puțin o lună la afumătoare, apoi aceasta se pune în cămări special aerisite de curenți de aer. Slănina poate fi folosită fie ca atare, fie ca adaos la preparate culinare.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Slănină de porc
Slănina este un preparat culinar tradițional în toată Europa de Est, în bună parte din Europa Centrală și în nordul Balcanilor. În mod tradițional, în Rusia, în Ucraina și în Polonia, slănina constă în special din grăsime de pe spatele porcului (grăsimea de pe burta porcului fiind rar utilizată pentru producerea slăninii), cu sau fără
șoric.În toată regiunea în care este produsă, slănina este sărată (acest procedeu de conservare dându-i și numele în limbile din această parte a Europei slănină/slonina/slana/szalonna provin din limbile slave, solonýna în ucraineană și solonina în rusă fiind termeni generici pentru conservarea cărnurilor prin sărare).
Citeste si: Borș de pește. Rețeta moldovenească de borș pescăresc care te va cuceri
Citeste si: Pui pe sticlă. Rețetă rapidă la cuptor. Gustul copilăriei
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Citeste si: Ciorbă rădăuțeană. Cum se prepară și cine a gătit-o prima dată
În unele zone, slănina este aromatizată în diverse feluri (usturoiată, papricată, piperată etc.), dar procedeul de aromatizare cel mai des folosit este afumarea, potrivit wikipedia.org.
În limbile est-europene vorbite în zonele în care slănina este tradițională, denumirea produsului derivă din slava veche: ucraineană са́ло (salo), rusă са́ло (salo), belarusă са́ла (sala), maghiară szalonna, poloneză słonina, bulgară сланина (slanina) sau, mai rar, (salo), macedoneană сланина (slanina), română slănină, slană sau clisă (în Ardeal), slovenă, sârbocroată, cehă și slovacă: slanina, lituaniană: lašiniai. Slănina este numită soolapekk în estonă, ceea ce înseamnă „grăsime sărată”.
Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, grăsimea de origine animală nu este recomandată pentru utilizare curentă, deoarece acizii grași din compoziția sa stimulează generarea excesivă de colesterol în organismul uman, ceea ce poate duce la boli cardiovasculare și moarte prematură.
