Solstițiul de iarnă sau solstițiul hibernal, este cunoscut și sub denumirea de „mijlocul iernii”. Acesta corespunde momentului în care poziția Soarelui pe cer este la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc.
Fenomenul astronomic are loc de două ori pe an, în fiecare emisferă, nordică și sudică.
Astfel, există solstițiul de iarnă și solstițiul de vară.
Când are loc solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din anul 2023?
Este cunoscut faptul că solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte din întregul an, atunci când Soarele se află la cea mai mică înălțime zilnică maximă pe cer.
Solstițiul de iarnă are loc în fiecare an între 20-23 decembrie. În mai multe regiuni, potrivit tradiției, acest eveniment este văzut ca fiind și „mijlocul iernii”. Totuși, în zilele noastre, în unele țări și calendare, acesta este văzut ca fiind, de fapt, începutul iernii, potrivit Wikipedia.
Solstițiul de iarnă, începutul iernii astronomice, are loc în acest an pe data de 22 decembrie, la ora 05:27. Începând cu această dată și până pe 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar durata nopților va scădea. În ultimii trei ani, solstițiul de iarnă a avut loc pe 21 decembrie, potrivit astro-urseanu.ro
Tradiții românești pentru solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an
Potrivit tradiției, în noaptea în care are loc solstițiul de iarnă trebuie să aprinzi o candelă sau o lumânare care să rămână aprinsă până la răsăritul soarelui pe cer, de dimineață.
De solstițiu nu trebuie să fim singuri, ci să petrecem cea mai lungă noapte din an în compania cuiva. În unele zone există obiceiul de a urca pe un deal și de a aprinde buturugi.
În ziua solstițiului de iarnă, femeile trebuie să dea de pomană copiilor și oamenilor sărmani. În strânsă legătură cu această tradiție, pe vremuri, oamenii împărțeau frunze de laur și smochine.
Potrivit unei alte tradiții, în a doua zi după solstițiu, prima persoană care intră în casa noastră trebuie să fie un bărbat pentru a ne asigura că avem noroc pe tot parcursul anului următor.
În această zi, poporul român îl sărbătorea pe zeul recoltelor, Saturn, și pe zeul luminii, Mithras, potrivit volumului „Zile și mituri- calendarul țăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Obiceiurile și tradițiile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jerfirii agresive a zeului adorat prin substituirea sa cu arborele sacru, bradul ori stejarul tăiat și apoi incinerat, simbolic, în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește conlindătorii, este ucis simbolic.