Soţia lui Mircea Dinescu se trăgea dintr-o familie de cazaci bogaţi! Poetul era cu 11 ani mai mare decât Maşa: “Eu, un derbedeu, ea, o fată graţioasă”
Soţia lui Mircea Dinescu se trăgea dintr-o familie de cazaci, aşa cum a povestit poetul.
Soţia lui Mircea Dinescu se trăgea dintr-o familie de cazaci, după cum a dezvăluit poetul. Maşa Dinescu, traducătoare de literatură și dramaturgie rusă, a încetat din viață în noaptea de luni spre marți, la 58 de ani, după o îndelungă suferință. Ea i-a dăruit doi copii lui Dinescu, o fată şi un băiat. „În familie ne place să trăim departe de ochii lumii. Maşa se ocupă de casă şi de evenimentele culturale, eu sunt cu vinul, bucătăria şi restaurantul, copiii vin şi pleacă.
Citeste si: Doliu în familia lui Mircea Dinescu. Soția poetului a murit la doar 58 de ani răpusă de o boală gravă
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Dezastru la moșia lui Mircea Dinescu! S-a prăbușit peste clădire! Imagini impresionante
„Relaţia noastră e foarte specială, poate pentru că venim din lumi extrem de diferite. Maşa provine dintr-o familie de intelectuali de vârf. Tatăl ei este profesor de literatură rusă, specialist în Dostoievski, iar mama, autoare de cărţi despre Eminescu, Puşkin, Lermontov. Soacră-mea, în ciuda a ceea ce s-a spus în "România Mare", cum că ar fi agentă KGB, provine dintr-o familie foarte distinsă. Bunicii ei erau cei mai bogaţi cazaci de pe Don, tatăl ei era un mare geolog, iar maică-sa a fost eleva lui C. Stanislavski, actriţă la Balşoi Teatr”, a mai spus Dinescu.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
„S-a măritat cu socru-meu, care e ungur din Târgu Mureş şi care făcuse filologia în Rusia, fiindcă voia să fugă din ţară. Şi a ajuns în România, unde nu-i uşor să fii şi ungur, şi rus. Pe Maşa am cunoscut-o la ei acasă, când eu eram poet glorios. Împlinisem 30 de ani, iar ea abia termina liceul. E o diferenţă de 11 ani între noi. A fost fascinaţie reciprocă: ea, mult mai timidă şi mai cuminte decât mine, o fată graţioasă, care cânta la pian, făcuse balet şi voia să dea la Arhitectură. Eu: un derbedeu, lumpenproletarul trecut bine prin lume, ca un vas scuturat de multe furtuni. Eram obosit şi voiam să trag la o lagună. Am găsit în ea un port liniştit.” , a încheiat Mircea Dinescu.