In articol:
- Marcel Ciolacu: Va fi convocat un CSAT cu această temă
- Cum explică Marcel Ciolacu scumpirile din energie
- Cum a fost instaurată starea de urgență în România, în martie 2020
Liderul PSD și șef al Camerei Deputaților din Parlament, Marcel Ciolacu, spune că președintele Klaus Iohannis ar putea convoca o ședință a CSAT și ar putea decreta stare de urgență dacă izbucnește un conflict armat la granița dintre Ucraina și Rusia.
Serviciile secrete occidentale au anunțat că este iminentă o invazie a Rusiei în Ucraina, iar SUA și alte state și-au retras personalul din ambasadele de la Kiev.
Citeste si: Data la care Rusia ar putea invada Ucraina. Ce spun oficialii americani?
Marcel Ciolacu: Va fi convocat un CSAT cu această temă
Întrebat de jurnaliști dacă se poate institui stare de urgență din cauza crizei din energie, liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că totul depinde de situația dintre Rusia și Ucraina.
„Depinde ce se întâmplă în conflictul din Balcanii de Vest. Dacă va exista un conflict zonal, presupun că președintele României, eu nu sunt în atribuții, nu fac parte nici eu, nici Florin Cîțu, președintele Camerei și al Senatului, nu facem parte din CSAT, dar presupun că va fi o discuție. Va fi un CSAT cu această temă”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cum explică Marcel Ciolacu scumpirile din energie
Cauza inflației o reprezintă scumpirile din energie, urmare a unei liberalizări „haotice” și a unui „lanț de greșeli” făcute în timpul a doi ani de guvernare de dreapta, a declarat duminică seara, la Digi24, Marcel Ciolacu, președintele PSD.
Citeste si: Cum arată iahtul de lux al lui Vladimir Putin. Valorează aproximativ 90 de milioane de euro- VIDEO
Citeste si: Doliu în România. O cunoscută astroloagă s-a stins din viață- kanald.ro
„Am văzut și ce a anunțat Banca Națională și a făcut și o caracterizare a acestei liberalizări haotice a energiei, care, îmi pare foarte rău, este responsabilitatea celor doi ani de guvernare de dreapta și acolo a fost un lanț întreg de greșeli și de abordări, poate i-a luat și prin surprindere, dar de obicei, când guvernezi, trebuie să fii conștient și pentru neprevăzutele care pot apărea”, a
Întrebat dacă le-a transmis acest lucru partenerilor de guvernare și dacă așa se poartă discuțiile în coaliție, cu reproșuri, liderul PSD a spus că el nu reproșează nimic.
„Dar avem discuții și mai mult, am zis ca în această perioadă să nu căutăm vinovați, ci să căutăm soluții”, a precizat lidderul social-democrat.
Cum a fost instaurată starea de urgență în România, în martie 2020
România a intrat în stare de alertă în luna mai 2020, după două luni în care țara s-a aflat în stare de urgență.
Mai precis, în data de 16 martie 2020, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat un decret privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României.
La acel moment s-a invocat evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, precum și experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia.
A fost considerată ca necesară îngrădirea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi putut avea efectul scontat.
Redăm mai jos textul decretului emis de Președintele Klaus Iohannis în martie 2020:
"Ținând cont de faptul că restrângerea exercițiului unor drepturi nu trebuie să afecteze substanța lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit, văzând Hotărârea CSAT nr. 30/2020 privind necesitatea instituirii stării de urgență și planul de acțiune la instituirea stării de urgență, având în vedere propunerea Guvernului de instituire a stării de urgență,
Președintele României decretează:
Art. 1.- Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile.
Art. 2.- Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):
libera circulație;
dreptul la viață intimă, familială și privată;
inviolabilitatea domiciliului;
dreptul la învățătură;
libertatea întrunirilor;
dreptul de proprietate privată;
dreptul la grevă;
libertatea economică.
Art.3.- În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 4.- (1) În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară.
(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct. 8 din anexa nr.2 se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia.
(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit alin. (2) și (3) potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:
intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
apariția altor situații de urgență.
(5) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanțele militare sau prin ordinul prevăzut la alin.(3) revine Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 5.- (1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
(2) Măsurile dispuse pentru prevenirea COVID-19 ca urmare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență sunt aplicabile și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 6.- Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite prin prezentul decret și prin ordonanțele emise de ministrul afacerilor interne.
Art. 7.– Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.
Art. 8.- Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării.
Art. 9.- Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituție".
Sursa: presidency.ro