In articol:
- Ce reprezintă Întâmpinarea Domnului, sărbătoarea din 2 februarie
- Superstitii la Intampinarea Domnului
Superstiții la Intâmpinarea Domnului. În popor, acest praznic este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif.
Ce reprezintă Întâmpinarea Domnului, sărbătoarea din 2 februarie
La 40 de zile după Naşterea Domnului Iisus Hristos din Fecioara Maria, sărbătoare prăznuită pe 25 decembrie, este celebrată ziua aducerii Pruncului Iisus la templul din Ierusalim, de Preasfânta Lui Maică şi de Dreptul Iosif, care ascultau și împlineau porunca Legii vechi, potrivit basilica.ro.
Tot în această zi, bătrânul Simeon, mişcat de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit, înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea pe Mesia, precum i se făgăduise.
De asemenea, la Întâmpinarea Domnului a fost de față și Prorocița Ana, fiica lui Fanuel, înaintată în vârstă, care ziua și noaptea stăruia în templu, în rugăciune și post.
Ea a mulţumit lui Dumnezeu, văzându-L îmbrăcat în trup omenesc pe Mesia Cel așteptat, spre mântuirea lumii.
Astfel, în ziua de 2 februarie, prin glasul Dreptului Simeon şi prin smerita prezenţă a bătrânei Ana, alături de Hristos Prunc, se întâlnesc, în templu, Legea veche a literei, cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt.
Superstiții la Intâmpinarea Domnului. Ziua în care se consideră că anotimpul rece se confruntă cu cel cald
Citeste si: Rusalii 2022: Pe ce dată pică sărbătoarea în calendarul ortodox
Superstitii la Intampinarea Domnului
În credinţa populară se aminteşte faptul că cine lucrează pe 2 februarie va cădea în boală şi i se va strâmba gura. Totodată, spiritualitatea populară păstrează această zi sub denumirea de Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
În popor, ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ursului. Ca să fie sănătoşi, în vechime, copiii erau unşi cu grăsime de urs şi se credea că astfel puterea acestui animal era transferată asupra lor. Bolnavii de „sperietoare" erau trataţi în această zi prin afumare cu păr de urs.
Se mai spune despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naşte sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri şi nu-i va merge bine.
Se mai crede că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primaverii.
“Tot de Ziua Ursului, în funcţie de starea vremii, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevărat "grafic" al semănăturilor de primăvară”, susțin specialiştii în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.
Citeste si: Rugăciune pentru Sfânta Muceniță Filofteia, făcătoarea de minuni
Un vechi obicei care se practică în ziua de Stretenie este “Târcolitul viilor”, conform căruia capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile, cu un fel de caltaboș numit ”bundărete”, simbolizând prosperitatea și abundența și o sticlă de vin în traistă, va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin.La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite, va rosti o formulă magică: “Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari !”, apoi va planta în grădina casei coardele tăiate pentru a simboliza ”norocul viei”.