IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, anunță o procesiune către malul Dunării pentru Ajunul Bobotezei, urmată de tradiţionala Procesiune de Bobotează, în ziua de 6 ianuarie, de la Catedrala din Constanța până în Portul Tomis, unde, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei.
Pe lângă procesiunile de aruncare în apă a trei cruci, IPS Teodosie are în program un sobor special pentru ziua de 7 ianuarie, când creștinii ortodocși în sărbătoresc pe Sf.
Ioan Botezătorul.
Citeste si: Boboteaza, mare sărbătoare pe 6 ianuarie. Ce să nu faci în această zi
Boboteaza și Sf. Ioan, sărbători cu fast în pandemie
Biserica Ortodoxă va prăznui Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Cu acest prilej, IPS Teodosie va avea următorul program:
Ajunul Bobotezei- marţi, 5 ianuarie
- ora 5.15, va oficia Liturghia Sfântului Vasile cel Mare la Catedrala arhiepiscopală "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Constanţa, urmată de slujba de Sfinţire Mare a apei, la ora 7.00, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfinţită va fi apoi îmbuteliată în 120.000 de PET-uri ce vor fi oferite credincioşilor constănţeni de Bobotează;
- ora 14.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la biserica "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea Hârşova (din parcul de la Dunăre).
De aici se va pleca în procesiune către malul Dunării Port. Slujba de Sfinţire Mare a Apei va fi oficiată la ponton, apoi ierarhul va arunca trei cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoşi.
Citeste si: Boboteaza 2021: Ce NU este bine să faci pe 6 ianuarie, de Botezul Domnului? Tradiţii româneşti
Botezul Domnului- miercuri, 6 ianuarie
- ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Constanţa, urmată, la ora 11.00, de tradiţionala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până în Portul Tomis, unde, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei. La sfârşitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
- ora 14.45, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu (str. Primăverii);
- ora 17.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădiniţa nr. 2).
Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro
Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro
Citeste si: Moşii de iarnă 2021: Pe ce dată se fac pomeni şi ce alimente se împart în Sâmbăta Morţilor?
Ce reprezintă Boboteaza
Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel.
Totodată şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel.
Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea "Stromata I", dar şi în "Constituţiile Apostolice", unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.
Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica a obişnuit ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de "luminare" sau "sărbătoarea luminilor".
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă trei cruci în apă.
Slujba Aghesmei Mari de Bobotează
Iniţial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Vorbind despre importanţa Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi ("Treime mai presus de fire..."), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului, spun preoții ortodocși.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: "În Iordan botezându-te Tu, Doamne..."
Citeste si: Laurențiu Reghecampf, dezvăluiri cutremurătoare despre ziua în care tatăl său s-a stins din viață: „A avut foarte multe momente când s-a simțit rău, dar mama mereu a fost lângă el.”- kfetele.ro
Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro
Agheasma Mare (Apa sfinţită de Bobotează)
Termenul "agheasmă" înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită.
Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii: "Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...".
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.
Anafura se ia după Agheasma Mare.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul- joi, 7 ianuarie
- ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie la biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" din localitatea Constanţa (zona Cora).
Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament şi Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunţat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.
