Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a mentinut astfel decizia Curtii de Apel Bucuresti, care in 30 martie 2016 l-a condamnat pe Ioan Ficior (88 de ani) la 20 de ani de inchisoare.
Decizia instantei supreme a fost luata cu opinie separata, doi dintre judecatorii din complet au decis condamnarea lui Ioan Ficior, in timp ce al treilea a dispus incetarea procesului penal pentru fostul tortionar.
„Cu opinie separata, in sensul admiterii apelului declarat de inculpatul Ficior Ioan, impotriva sentintei penale nr. 58/F din 30 martie 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, numai in ceea ce priveste latura penala a cauzei, desfiintarii sentintei penale si, in baza art. 16 lit. f teza a II-a Cod procedura penala, incetarii procesului penal pornit impotriva inculpatului Ficior Ioan, pentru savarsirea infractiunii prev.
Hotararea ICCJ este definitiva, Ioan Ficior urmand sa fie incarcerat dupa ce instanta va comunica decizia Politiei Capitalei, care urmeaza sa o puna in executare.
Prin aceeasi decizie a ICCJ, Ioan Ficior este obligat sa plateasca, in solidar cu Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor, 310.000 de euro daune morale pentru opt parti civile din dosar. Acestea urmeaza sa primeasca sume intre 20.000
De la Ioan Ficior vor fi prelevate probe biologice, pentru ca profilul genetic sa fie introdus in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
Fostul tortionar Ioan Ficior a fost trimis in judecata in august 2014, fiind acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici, in cei cinci ani fiind inregistrate 103 decese.
"Din probele administrate in cauza pana la acest moment a reiesit faptul ca regimul de detentie aplicat de catre Ficior Ioan, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din baraci si aglomerare excesiva; lipsa apei potabile care era inlocuita cu apa murdara scoasa direct din Dunare; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au aratat procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie in rechizitoriu.
Un caz asemanator a fost cel al lui Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, condamnat definitiv, in 10 februarie 2016, la 20 de ani de inchisoare, decizia fiind o premiera din punct de vedere judiciar. Visinescu este primul inculpat care a fost condamnat pentru fapte comise cu peste 50 de ani in urma.
Sursa: News.ro