In articol:
Potrivit tradiției, în goana lui împotriva forţelor răului, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale, grindină. Legenda mai spune că demonii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Una dintre superstiţiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea.
Citeste si: Tragedie uriașă. Un actor celebru s-a sinucis la doar 30 de ani
În ziua de Sf Ilie nu se lucrează sub nicio formă, de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină). Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Citeste si: Rugăciunea către Sf Ilie pentru alungarea relelor și bolilor
Sfântul Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul in căruța lui de foc.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie
Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi.
Citeste si: Momentul șocant în care o șoferiță este lovită cu pumnii și picioarele și i se fură BMW-ul (VIDEO)
Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Citeste si: Minunea Sfântului Nicolae într-un oraș din Rusia. Comuniștii au încercat să ascundă toate urmele
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Citeste si: Rugăciunea către Sf Ilie pentru alungarea relelor și bolilor
În vechime, se obişnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.
Citeste si: VIDEO| ”Noi credem în Dumnezeu, nu în coronavirus”- Eveniment organizat în Capitală pentru copii
Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Citeste si: Raed Arafat, avertisment dur după bilanțul-record: „Vor fi măsuri care nu vor fi pe placul tuturor"
Pedepsitor al prorocilor mincinoşi, dar și mustrător al împăraţilor, Sfântul Ilie era seminţia lui Aaron și s-a născut cu 800 de ani înainte de Iisus în Galaad, de cealaltă parte a Iordanului, care se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi. De la numele acestei localităţi se trage şi numele său, Ilie Tesviteanul.