Tradiții de Înălțarea Domnului 2024: Ce nu este bine să faci în această zi de sărbătoare
Tradiții de Înălțarea Domnului 2024. Una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox este Înălțarea Domnului la ceruri, la exact 40 de zile după Înviere. Potrivit tradiției, în perioada dintre Înviere și Înălțare, Iisus Hristos s-a aflat alături de ucenicii săi pe care i-a învățat cum să ducă mai departe Cuvântul Domnului. Ce nu este bine să faci în această zi de sărbătoare
Tradiții de Înălțarea Domnului 2024. Înălţarea Domnului Iisus Hristos la cer este prăznuită la 40 de zile după Învierea Sa din morţi, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti.
Înălțarea Domnului, care cade anul acesta pe data de 13 iunie, este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.
Potrivit tradiției, în ziua de Înălțare, creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”.
Tradiții de Înălțarea Domnului 2024
Timp de 40 de zile de la dumnezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat.
Înălțarea Domnului 2024- La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i.
„Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare”, se spune în Evanghelie.
"Înălțarea Domnului nu înseamnă despărțirea lui Hristos de noi"
De sărbătoarea Înălțării Domnului și Ziua Eroilor, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit anul trecut, la Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie și slujba Parastasului pentru eroii români care s-au jertfit pentru apărarea neamului și a credinței strămoșești.
„Înălțarea Domnului nu înseamnă despărțirea lui Hristos de noi. El le-a spus ucenicilor, în repetate rânduri, că rămâne până la sfârșitul veacurilor împreună cu ei.
Prin Pogorârea Duhului Sfânt și prin lucrarea Sa în Biserica lui Hristos, El este prezent și Se împărtășește nouă, după măsura credinței fiecăruia dintre noi. Prin Înălțarea la ceruri și prin Pogorârea Duhului Sfânt, care sfințește viața celor care împlinesc cuvintele lui Hristos, Dumnezeu ne oferă nouă, oamenilor, posibilitatea ca și noi să ajungem, asemenea Fiului Omului, în slava cea neapusă a Preasfintei Treimi. Umanitatea îndumnezeită a lui Hristos ne arată care este destinația noastră ultimă.
Dumnezeu dorește să ajungem la asemănare cu El și să ne împărtășim de comuniunea de iubire a Preasfintei Treimi”, a explicat ierarhul ortodox.
"Înălțarea Domnului nu înseamnă despărțirea lui Hristos de noi"
[Sursa foto: Ziarul Lumina]
Așa cum este rânduiala în ziua Înălțării Domnului, la finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Parastasului pentru toți eroii neamului.
Soborul de clerici și credincioșii prezenți s-au rugat pentru odihna sufletelor eroilor, ostașilor și luptătorilor români, din toate timpurile și din toate locurile, care și-au dat viața pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești a acestui popor.
Înălțarea Domnului 2024- tradiții și obiceiuri
De Înălțare nu numai oamenii se bucură, ci şi caii. Potrivit tradiției, acum ar fi celebra zi "Paștele cailor."
Spun legendele că Maica Domnului, după ce L-a născut pe Domnul Hristos, neavând unde-L pune, L-a înfăşat şi L-a pus în ieslea lui Crăciun, lângă cai şi boi. Boii au mâncat cât au mâncat, apoi, săturându-se, s-au culcat şi au prins a rumegă.
Dar caii, lacomi, au mâncat nu numai fânul din iesle, ci şi pe cel sub care Maică Domnului îl ascunsese pe Domnul Iisus, că să nu-l găsească Irod. Mâhnită, Maica Domnului le-a menit că, într-un an, să nu se mai sature decât în ziua de Înălţare, şi atunci numai vreme de un ceas.
Astfel că oamenii au numit ziua Paştile cailor, dar, pentru că o oră nu înseamnă mare lucru, „la Paştile Cailor“ a ajuns să însemne, în viaţa de zi cu zi, „niciodată“.
Nu e bine să muncești de Înălțarea Domnului
Prin Banat sau în Ţara Haţegului, în unele sate, se face nedeie în ziua de Înălţare. E o sărbătoare la care participă toţi oamenii din sat, dar şi rudele lor plecate prin alte părţi sau prietenii.
Cum se întâmplă şi la alte sărbători mari, mulţi obişnuiesc să ţină trei zile de sărbătoare, începând cu ajunul, adică miercuri, zi de post, continuând cu vineri, altă zi de post.
Sunt locuri în care aceste zile sunt numite "Bălţatele“, pentru că oamenii s-au obişnuit să muncească miercuri dimineaţă, începând sărbătoarea abia de după-amiază, iar vineri după prânz să lucreze.
De aceea sunt „bălţate“, căci au şi părţi de sărbătoare, şi părţi de zile de lucru! De Bălţate nu e bine să munceşti, ai voie doar să culegi ierburi de leac.
