Paștele este una dintre cele mai importante și semnificative sărbători pentru creștini. Sărbătoarea Învierii Domnului are o serie de tradiții și obiceiuri care, indiferent de zonă, sunt respectate și transmise mai departe din generație în generație, reprezentând astfel adevăratele valori ale poporului.
Tradiții Paște 2022. În fiecare an, credincioșii se pregătesc cum știu mai bine pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Paștele Ortodox și cel Catolic pică în fiecare an la o dată diferită. Sărbătorile Pascale sunt un prilej prin care credincioșii își curăță sufletele, locuințele și devin mai buni.
Tadiții și obiceiuri Paște ortodox 2022
Începutul sărbătorii este marcat de Postul Paștelui care durează șapte săptămâni.
Este cel mai greu post din calendarul ortodox prin prisma perioadei lungi în care se desfășoară.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Începând cu această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat și pus la punct. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Conform tradiţiei din cele mai vechi timpuri, la miezul nopţii dintre zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun haine noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.
Când preotul rostește „Christos a înviat!” cei prezenţi la slujbă spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, credincioșii se întorc acasă şi fac o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.
Oamenii pot mânca din bucatele pregătite (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea sunt sfințite, iar credincioșii iau parte la Liturghie.
Cum este sărbătorit Paștele ortodox în zonele României
Fiecare regiune din România are propriile tradiții și obiceiuri de Paște specifice zonei.
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşte se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, aceștia sunt pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti bucatele.
Cel mai cunoscut obicei din zona Transilvaniei este „stropitul”. Preluat de la maghiari, prin acest obicei, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În Ţara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brașovului. Tinerii, organizați în grupuri asemănătoare cetelor de călușari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Aruncarea buzduganului este cea mai cuoscută și îndrăgită.
În zona Câmpulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminică, credincioşii merg în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor.
În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor).
Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continua în familie.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase pe tot parcursul anului şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii spre ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele pe care le îndrăgesc, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le ofere în dar un ou roşu, simbol al sărbătorii.
În Moldova, în dimineața primei zile de Paște se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă în care trebuie să existe monezi, copiii trebuie să îşi clătească fața cu apă şi să îşi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşte să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.