Solstițiul de iarnă corespunde momentului din an când ziua este cea mai scurtă. Iată ce tradiții există pentru acest eveniment astronomic și pe ce dată are el loc.
Solstițiul de iarnă corespunde momentului din an când ziua este cea mai scurtă.
[Sursa foto: Unsplash]Solstițiul de iarnă se mai numește și solstițiul hibernal sau, popular, „mijlocul iernii” și corespunde momentului în care poziția Soarelui pe cer este la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc.
Fenomenul astronomic are loc de două ori pe an, câte o dată în fiecare emisferă, nordică și sudică.
Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte a anului, atunci când Soarele se află la cea mai mică înălțime maximă pe cer.
Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte a anului.
În funcție de calendar, solstițiul de iarnă are loc în fiecare an în perioada 20-23 decembrie, în emisfera nordică. Atunci când vorbim despre emisfera sudică, solstițiul de vară are loc între 20 și 23 iunie.
În mai multe regiuni temperate, solstițiul de iarnă este văzut ca mijlocul iernii. Totuși, în unele țări și calendare, el este văzut ca începutul iernii, deși în meteorologie, iarna este percepută ca fiind deja prezentă cu trei săptămâni înainte de venirea solstițiului de iarnă.
În anul 2023, solstițiul de iarnă are loc pe data de 22 decembrie, la ora 5:47, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citește și: VIDEO- Iarna și-a intrat în drepturi. Stratul de polei de pe șosele a îngreunat circulația
În anul 2023, solstițiul de iarnă are loc pe data de 22 decembrie.
Tradiția spune că în noaptea în care are loc solstițiul de iarnă nu trebuie să fim singuri, ci să petrecem cea mai lungă noapte din an în compania unei persoane dragi.
În această noapte trebuie să aprinzi o lumânare sau o candelă care să rămână aprinsă până când răsare soarele pe cer. În unele zone există obiceiul de a urca pe deal și a aprinde buturugi.
În ziua cu solstițiul de iarnă, gospdinele dau de pomană copiiilor și oamenilor mai puțin norocoși. Pe vremuri, oamenii împărțeau frunze de laur și smochine.
Solstițiul de iarnă se mai numește și solstițiul hibernal sau, popular, „mijlocul iernii”.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În această zi, poporul român obișnuia să îl sărbătorească pe zeul recoltelor, Saturn, și pe zeul luminii, Mithras, potrivit volumului „Zile și mituri- calendarul țăranului român”, de Ion Ghinoiu.
O altă tradiție ne spune că în a doua zi după solstițiu, prima persoană care intră în casa noastră trebuie să fie un bărbat, pentru a avea noroc pe tot parcursul următorului an.
Potrivit tradiției românești, în această zi se păstrează amintirea jertfirii zeului, iar în noaptea de Crăciun, un brad sau un stejar este tăiat și ars.
Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezintă tot obiceiuri păstrate de la solstițiu.
