Tradiții si obiceiuri de Bobotează, marea sărbătoare a Botezului Domnului

Boboteaza este sărbătoarea dedicată Botezului Domnului, însă în termeni populari se mai numește și ​“Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.

Odată cu sărbătoarea Bobotezei se încheie și perioada sărbătorilor de iarnă, care au început pe 6 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Nicolae.

În jurul sărbătorii de Bobotează au luat naștere mai multe tradiții, însă foarte puține dintre acestea mai sunt respectate în 2022. 

Tradiții si obiceiuri de Bobotează 2022

Conform tradiției, de Bobotează este cea mai friguroasă zi din an, iar oamenii folosesc expresia “gerul Bobotezei”, ca să exprime cât de rece este vremea.

Se mai crede că fetele sau flăcăii care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează, se vor căsători în anul abia început.

Potrivit tradiției de Bobotează nu este bine să speli rufe. Tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

În tradiție se mai spune că în ziua de Bobotează se purifică apele și natura de toate forțele răului, conform traditii-superstitii.ro.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro

De Sfântul Ioan Botezătorul exista și un obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina.

Citeste si: Pe ce dată se sărbătorește Sfântul Ioan 2022? Aproximativ două milioane de români poartă numele acestui sfânt. La mulți ani!

Un alt obicei specific Bobotezei este colindatul cu Chiralesa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiralesa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne”. Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezintă în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate, potrivit crestinortodox.ro.

De asemenea, există credinţa că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfantul Andrei (30 noiembrie). „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”.

Tot în ziua de Bobotează, preoții sfințesc apele, iar credincioșii iau acasă agheasma mare pentru a stropi casele, curțile, animalele, dar și pentru a bea apa sfințită pe nemâncate, vreme de 8 zile.

Citeste si: Laurențiu Reghecampf, dezvăluiri cutremurătoare despre ziua în care tatăl său s-a stins din viață: „A avut foarte multe momente când s-a simțit rău, dar mama mereu a fost lângă el.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Citeste si: Ce este aghiasma mare și cum poate fi folosită apa sfințită de Bobotează

Iar dacă la sărbătoarea Bobotezei, ziua e friguroasă, atunci ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.

Potrivit unui obicei din moși strămoși, în ziua de Bobotează, în satele și orașele în care sunt ape, râuri sau lacuri, preoții aruncă crucea în apa înghețată. Astfel, cei mai curajoși localnici să se ducă în apă și să o recupereze. Iar cel care aduce crucea la mal, va avea noroc tot anul și va fi ferit de boli, conform tradiției populare.