Boboteaza are loc ca în fiecare an, pe data de 6 ianuarie, când este sărbătorit Botezul Domnului Iisus Hristos. Iată mai multe tradiții si obiceiuri la români în ziua de Bobotează!
Tradiții si obiceiuri de Bobotează, marea sărbătoare a Botezului Domnului
Boboteaza este sărbătoarea dedicată Botezului Domnului, însă în termeni populari se mai numește și “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.
Odată cu sărbătoarea Bobotezei se încheie și perioada sărbătorilor de iarnă, care au început pe 6 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Nicolae.
În jurul sărbătorii de Bobotează au luat naștere mai multe tradiții, însă foarte puține dintre acestea mai sunt respectate în 2022.
Conform tradiției, de Bobotează este cea mai friguroasă zi din an, iar oamenii folosesc expresia “gerul Bobotezei”, ca să exprime cât de rece este vremea.
Se mai crede că fetele sau flăcăii care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează, se vor căsători în anul abia început.
Potrivit tradiției de Bobotează nu este bine să speli rufe. Tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
În tradiție se mai spune că în ziua de Bobotează se purifică apele și natura de toate forțele răului, conform traditii-superstitii.ro.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
De Sfântul Ioan Botezătorul exista și un obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina.
Tradiții si obiceiuri de Bobotează, marea sărbătoare a Botezului Domnului
Un alt obicei specific Bobotezei este colindatul cu Chiralesa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiralesa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne”. Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezintă în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate, potrivit crestinortodox.ro.
De asemenea, există credinţa că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfantul Andrei (30 noiembrie). „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”.
Tot în ziua de Bobotează, preoții sfințesc apele, iar credincioșii iau acasă agheasma mare pentru a stropi casele, curțile, animalele, dar și pentru a bea apa sfințită pe nemâncate, vreme de 8 zile.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Se mai spune că dacă în ziua de Bobotează, vremea e bună, atunci noul an va fi roditor, grâul va crește din belșug, iar peștii vor înmulți apele necontenit.
Citeste si: Ce este aghiasma mare și cum poate fi folosită apa sfințită de Bobotează
Iar dacă la sărbătoarea Bobotezei, ziua e friguroasă, atunci ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Potrivit unui obicei din moși strămoși, în ziua de Bobotează, în satele și orașele în care sunt ape, râuri sau lacuri, preoții aruncă crucea în apa înghețată. Astfel, cei mai curajoși localnici să se ducă în apă și să o recupereze. Iar cel care aduce crucea la mal, va avea noroc tot anul și va fi ferit de boli, conform tradiției populare.
