Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).
Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Cinci lucruri pe care e bine să le faci astăziLăsatul secului este consemnat în caledarul ortodox pe 14 noiembrie și este o tradiție străveche a creștinismului.
Sintagma lăsatul secului semnifică lăsarea obiceiurilor lumeşti înainte de intrarea în post. Conform tradiţiei, creştinii se adună în această zi la mese pline cu alimente şi băuturi care vor fi interzise în perioada Postului Naşerii Domnului. În 2020, lăsatul secului are loc pe 14 noiembrie, conform calendarului creștin ortodox.
Tradițiile și obiceiurile de lăsatul secului variază de la o zonă la alta, dar peste tot sunt păstrate cu sfințenie din cele mai vechi timpuri. Acestea se respectă mai ales în zonele rurale, unde bătrânii au avut grijă să le transmită mai departe și celor tineri chiar și cele mai mărunte obiceiuri din această zi. Însă peste tot se respectă cel mai cunoscut obicei: acela de a întinde o masă foarte bogată, cu mâncăruri alese, la care sunt invitați toți ai casei, dar și prieteni și vecini sau rude îndepărtate. După această masă îmbelșugată începe un post lung și destul de greu, așa că românii se asigură că vor consuma toate alimentele de care le va fi dor în perioada de post.
În Bărăgan, un vechi obicei ne spune că de lăsatul secului trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „ Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”, menţionează
specialiştii de la Centrul pentru Conservarea Tradiţiilor Ialomiţa. Se crede că practicând acest obicei vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele. În ziua de lăsata secului, gospodarii din Bărăgan mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Finii vin la naşi fără a fi chemaţi, cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin. Ei îşi cer iertare pentru greşelile de peste an, iar naşul, după ce îi iartă, întinde masa. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.
Tradiții și obiceiuri de lăsatul secului. Cinci lucruri pe care e bine să le faci astăzi
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Citeste si: Cele mai frumoase colinde româneşti de Crăciun 2020 (versuri)
În Ardeal, femeile nu au voie să coasă, să calce și să spele în ziua de Lăsatul Secului. Respectând această zi ca pe o sărbătoare ele se feresc de boli și necazuri în familie.
O altă tradiție ce trebuie respectată în această zi spune că femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii. Un obicei des întâlnit în satele din Ardeal, dar nu numai, este cel ca în ziua dinainte de începerea Postului Crăciunului femeile să spele toate vasele în care au pregătit bucate „de dulce”, astfel ca acestea să poată fi folosite pentru mâncare de post pe care o vor pregăti timp de 40 de zile.
Iar in regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana “dulci” si in timpul Postului Mare.
În Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin săvarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renașterii la viată.
Sursa: calendarulortodox.ro
