Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul din an în care ziua devine egală cu noaptea. Acest lucru se întâmplă de două ori pe an: când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trece din emisfera cerească sudică în cea nordică. În 2022, echinocțiul de primăvară are loc pe data de 20 martie. Iată câteva tradiții și obiceiuri pe care oamenii le-au păstrat din cele mai vechi timpuri!
Tradiții echinocțiu de primăvară. Pe data de 20 martie, Pământul ajunge cel mai aproape de Soare, iar specialiștii au calculat că acest lucru va avea loc în jurul orei 17:33.
Evenimentul vine cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă încă din cele mai vechi timpuri.
Echinocțiu de primăvară 2022
[Sursa foto: Fanatik]
Ce semnificație are echinocțiul de primăvară
Echinocțiul de primăvară mai poartă, în tradiția populară și denumirea de „Târ Înainte” și semnifică momentul în care ziua începe să crească treptat, în timp ce noaptea scade. Acest lucru se va întâmpla până pe 20 iunie când are loc solstițiul de vară.
Pe data de 20 martie când ziua devine egală cu noaptea aduce în viețile oamenilor armonie și o stare bună interioară.
Tradiții la echinocțiul de primăvară
Data de 20 martie aduce cu ea o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le păstrează și le respectă în fiecare an. Din cele mai vechi timpuri, se crede că Echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina pe care acesta o oferă face ca totul să crească și să înflorească.
Tot de pe vremea strămoșilor se crede că Soarele ar fi, de fapt, o zeitate, iar acest lucru face ca sărbătoarea să fie una a învierii, purificării și a luminii.
Pe vremuri, Echinocțiul de primăvară era asociat cu momentul în care fertilitatea pământului crește cel mai mult. Oamenii aveau multe tradiții și obiceiuri pe care le respectau când avea loc acest eveniment. Se spune că la Șinca Veche, dacii aveau un lăcaș de cult, situat într-o grotă, unde făceau dansuri ritualice.
După ce s-a trecut la creștinism, ritualurile s-au modificat și au căpătat o altă însemnătate.
Când începe Echinocțiul de primăvară, începe și un nou an agrar, iar la sate copiii bat pământul cu bețe pentru a alunga frigul și rostesc: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.
Cultul Soarelui este o tradiție străveche. Se pare că pe vremuri, oamenii se uitau la Soare și înregistrau ciclurile naturii potrivit schimbărilor pe care le aducea astrul zilei.
Odată cu Echinocțiul de primăvară se mai sărbătorește și pornirea plugului, moment important în aproape toate culturile din lume, indiferent de religie.
Din punct de vedere tradițional, Echinocțiul este un moment de armonie, echilibru și liniște, când ziua și noapte sunt perfect egale.
În perioada echinocțiului,totul revine la viață, iar toate viețuitoarele, de la cele mai mici la cele mai mari au parte de cele mai bune energii pe care le poate aduce primăvara.
Pe vremuri, erau aprinse focuri cu scopul de a alunga iarna și de a reneaște prin căldurp spiritul de primăvară. În creștinismul românesc, obiceiul a fost asemănat cu Focurile Sfinților.
O altă tradiție spune că rugăciunile și focurile sfinților ajută la trecerea peste un moment crucial din echinocțiu, punând în balanță echilibrul dintre lumină și întuneric.
Ce semnifică echinocțiul de primăvară?
[Sursa foto: istockphoto.com]
Ce nu ai voie să faci în această zi
Chiar dacă în zilele de acum o parte din tradițiile și obiceiurile străvechi nu mai sunt respectate, există anumite aspecte de care trebuie să te ferești de Echinocțiul de primăvară.
În această zi nu trebuie să te cerți cu nimeni și să nu te superi, căci vei strica armonia și liniștea adusă de această zi. De asemenea, nu trebuie să faci rău animalelor sau plantelor. Se spune că răul făcut se va întoarce împotriva ta.
