In articol:
Mii de credincioși au parcurs kilometri întregi pentru a sărbători vineri Izvorul Tămăduirii într-un loc considerat de ei miraculos, scrie Observator.
Unde se află izvorul vindecător?
Lăcașul de cult grec, denumit "Buna Vestire" se află în Brăila, poartă hramul Izvorul Tămăduirii și a fost construit în secolul al XIX-le. Aici s-ar afla un izvor ce curge chiar sub altarul bisericii, iar acesta
Chiar dacă au așteptat ore întregi la coadă, credincioșii nu au renunțat, deoarece și-au dorit din suflet să ia apă sfințită și să vadă cu ochii lor izvorul. Forțele de ordine sunt și ele prezente vineri acolo, pentru a asigura liniștea și ordinea.
”Ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, ne aşteptăm la câteva mii de credincioşi”, a transmis Rodica Balaban, purtător de cuvânt IJJ Brăila, conform sursei citate mai sus.
Imagini de la biserica din Brăila.
Citeste si: Un tânăr de doar 20 de ani s-a înecat la Costinești! Bărbatul a ignorat steagul arborat la mal- kanald.ro
Citește și: Se spală rufe azi, 10 mai 2024, în vinerea după Paște? Ce nu este bine să faci de Izvorul Tămăduirii?
Care este legenda izvorului?
Izvorul de sub biserică are și o legendă interesantă. Acesta ar fi fost descoperit în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de către un muncitor care lucra la altarul bisericii. Atunci când apa a ieşit la suprafaţă, l-ar fi stropit pe un orb, care în cele din urmă și-ar fi recăpătat vederea.
Unii credincioși spun că izvorul ar curge doar în preajma zilei de vineri după Paște, iar mai apoi izvorul seacă. Așadar, doar în această zi preoţii deschid fântâna şi sute de bolnavi din toată ţara vin să primească agheasmă.
Imagine cu izvorul vindecător din Brăila.
Citește și: Rugăciune de Izvorul Tămăduirii: Aduce sănătate și noroc dacă o rostești pe data de 10 mai 2024
În anul 1868 cupola bisericii s-a prăbuşit, însă a fost refăcută de către Oscar Schwab, arhitectul german al Comisiei Europene a Dunării. Și pictura bisericii ar fi una specială.
„În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea. Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia”, potrivit Arhiepiscopiei Dunării de Jos.