Ursula von der Leyen, discurs despre starea Uniunii Europene. "Putin va fi înfrânt, iar Europa va ieși învingătoare"
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut, miercuri 14 septembrie, discursul anual privind starea UE. Șefa CE a vorbit în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, în prezenţa Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska și a transmis un mesaj ferm de unitate împoriva atacului Rusiei: "Putin va fi înfrânt, iar Europa va ieși învingătoare", a spus von der Leyen.
Author: Razvan Ilie miercuri 14 septembrie 2022 , 12:04
Ursula von der Leyen și-a început discursul prin a spune că este prima dată când Parlamentul European dezbate starea uniunii în timp ce o parte din teritoriul Europei este devastată de război.
"Ne amintim cu toții de acea dimineață fatidică de la sfârșitul lunii februarie.
Europenii s-au trezit, pretutindeni pe teritoriul Uniunii noastre, și au privit îngroziți ceea ce se întâmpla. Zguduiți să vadă fața hâdă și neînduplecată a răului ieșind din nou la suprafață", a amintit șefa Comisiei Europene.
Potrivit Ursulei von der Leyen, miza războiului declanșat de Rusia este uriașă. "Nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă și pentru întreaga lume".
Tăria Uniunii Europene va fi pusă la încercare, consideră șefa CE.
"Acesta nu este doar războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este un război îndreptat împotriva sistemelor noastre energetice, a economiei noastre, a valorilor noastre și a viitorului nostru", a declarat von der Leyen.
I want the people of the Western Balkans, of Ukraine, Moldova and Georgia to know:
You are part of our family, your future is in our Union, and our Union is not complete without you! #SOTEU pic.twitter.com/JcjI2LY6hD
Invazia Rusiei în Ucraina este războiul autocrației împotriva democrației, spune șefa CE. "Și afirm aici în fața dumneavoastră, cu convingere, că, grație curajului și solidarității noastre, Putin va fi înfrânt, iar Europa va ieși învingătoare", a declarat von der Leyen.
- Ursula von der Leyen s-a adresat primei doamne a Ucrainei, prezentă la Strasbourg: "Dragă Olena, a fost nevoie de un curaj imens pentru a rezista cruzimii lui Putin. Dar ați găsit acest curaj".
- Europa a fost alături de Ucraina din prima zi. Cu arme. Cu fonduri. Oferind ospitalitate refugiaților. Și adoptând cele mai aspre sancțiuni care au fost vreodată aplicate oriunde în lume.
- Sectorul financiar al Rusiei este în agonie, spune von der Leyen. "Am tăiat accesul pe piețele internaționale pentru trei sferturi din băncile Rusiei".
Din cauza acțiunilor Kremlinului, economia Rusiei este acum pe cale să treacă în uitare. Acesta este prețul pentru dâra de moarte și distrugere lăsată în urmă de războiul lui Putin. "Și vreau să clarific aici un fapt – sancțiunile vor fi menținute.
Este momentul să dăm dovadă de hotărâre, nu să facem compromisuri pentru detensionarea situației", a mai spus Ursula von der Leyen.
We have brought Europe’s inner strength back to the surface. With unity, solidarity and determination.
Ursula Von der Leyen a anunțat miercuri dimineață că se va deplasa la Kiev mai târziu în cursul zilei, după cum informează presa internațonală.
Preşedinta CE a precizat că la Kiev va discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre integrarea Ucrainei pe piaţa unică a UE. Piaţa unică europeană garantează circulaţia liberă a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor.
Vizita anunţată va fi cea de a treia pe care o efectuează von der Leyen în Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.
Ursula Von der Leyen, îngrozită de ce a văzut la Bucha, lângă Kiev, după retragerea soldaților ruși
[Sursa foto: Twitter]
Discursul integral al Ursulei von der Leyen
Redăm mai jos discursul integral al președintei Comisiei Europene:
"Doamnă președintă, Doamnelor și domnilor deputați, Dragi concetățeni europeni,
Este prima dată când Parlamentul European dezbate starea uniunii în timp ce o parte din teritoriul Europei este devastată de război.
Ne amintim cu toții de acea dimineață fatidică de la sfârșitul lunii februarie.
Europenii s-au trezit, pretutindeni pe teritoriul Uniunii noastre, și au privit îngroziți ceea ce se întâmpla. Zguduiți să vadă fața hâdă și neînduplecată a răului ieșind din nou la suprafață. Bântuiți de sunetele sirenelor și de brutalitatea implacabilă a războiului.
Însă, încă din acel moment, un întreg continent a acționat ca un singur om, dând dovadă de solidaritate.
La punctele de trecere a frontierei, unde refugiații au primit adăpost. Pe străzile noastre, care s-au umplut de steaguri ucrainene. În sălile de clasă, unde copiii ucraineni și-au făcut prieteni noi.
Încă din acel moment, europenii nu s-au ascuns și nu au ezitat.
Au avut curajul să facă ceea ce se cuvine.
Și, încă din acel moment, Uniunea noastră în ansamblul său a știut să se ridice la înălțimea situației.
Acum cincisprezece ani, în timpul crizei financiare, am avut nevoie de ani de zile pentru a găsi soluții durabile.
Un deceniu mai târziu, când ne-a lovit pandemia, ne-au trebuit doar câteva săptămâni.
Anul acesta însă, de îndată ce trupele rusești au trecut frontiera în Ucraina, răspunsul nostru a fost unul unit, hotărât și imediat.
Și e un lucru de care ar trebui să fim mândri.
Am demonstrat din nou că există o forță interioară a Europei,
o forță de care vom avea nevoie din plin în lunile următoare, care nu vor fi ușoare. Nu vor fi ușoare nici pentru familiile care se căznesc să facă față cheltuielilor de fiecare zi, nici pentru întreprinderi, care trebuie să facă alegeri dificile cu privire la viitorul lor.
Aș dori să fiu foarte clară în această privință: miza este uriașă. Nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă și pentru întreaga lume.
Iar tăria noastră va fi pusă la încercare. De către cei care doresc să exploateze orice fel de disensiuni dintre noi.
Acesta nu este doar războiul Rusiei împotriva Ucrainei,
este un război îndreptat împotriva sistemelor noastre energetice, a economiei noastre, a valorilor noastre și a viitorului nostru.
Este războiul autocrației împotriva democrației.
Și afirm aici în fața dumneavoastră, cu convingere, că, grație curajului și solidarității noastre, Putin va fi înfrânt, iar Europa va ieși învingătoare.
CURAJUL DE A FI ALĂTURI DE EROII NOȘTRI
Doamnelor și domnilor deputați,
Astăzi, curajul are un nume, iar acest nume este Ucraina.
Curajul are un chip, și acesta este cel al bărbaților ucraineni și al femeilor ucrainene care rezistă în fața agresiunii ruse.
Îmi amintesc de un moment din primele săptămâni ale invaziei. Atunci când prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, i-a adunat împreună pe părinții copiilor ucraineni uciși de invadator.
Sute de familii pentru care războiul nu se va încheia niciodată și pentru care viața nu va mai fi niciodată cum a fost.
Am văzut-o pe prima doamnă în fruntea unei mulțimi tăcute de mame și tați cu inima frântă, atârnând clopoței în ramurile copacilor, câte unul pentru fiecare copil căzut.
Clopoței care vor răsuna pentru totdeauna în bătaia vântului, așa cum și victimele nevinovate ale acestui război vor trăi veșnic în memoria noastră.
Și iată, prima doamnă a Ucrainei este astăzi printre noi!
Dragă Olena, a fost nevoie de un curaj imens pentru a rezista cruzimii lui Putin.
Dar ați găsit acest curaj.
Și ați construit astfel o națiune de eroi.
Astăzi, Ucraina este într-o poziție de forță pentru că o țară întreagă a luptat pentru a se apăra, stradă cu stradă, casă cu casă.
Ucraina este într-o poziție de forță pentru că oameni precum soțul dumneavoastră, președintele Zelenski, au rămas la Kiev pentru a conduce rezistența – împreună cu dumneavoastră și copiii dumneavoastră, dragă primă doamnă.
Ați insuflat curaj întregii națiuni. Și am văzut în ultimele zile faptul că curajul ucrainenilor a dat rezultate.
Ați făcut auzită vocea poporului dumneavoastră pe scena mondială.
Și ne-ați dat nouă tuturor speranță.
Dorim, așadar, să vă adresăm astăzi mulțumiri, dumneavoastră și tuturor ucrainenilor.
Glorie unei țări de eroi europeni! Slava Ukraini!
Solidaritatea Europei cu Ucraina va rămâne de nezdruncinat.
Europa a fost alături de Ucraina din prima zi. Cu arme. Cu fonduri. Oferind ospitalitate refugiaților. Și adoptând cele mai aspre sancțiuni care au fost vreodată aplicate oriunde în lume.
Sectorul financiar al Rusiei este în agonie. Am tăiat accesul pe piețele internaționale pentru trei sferturi din băncile Rusiei.
Aproape o mie de companii internaționale au părăsit țara.
Producția de autoturisme a scăzut cu trei sferturi față de anul trecut. Aeroflot ține avioanele la sol pentru că nu mai există piese de schimb. Armata rusă ia cipuri de la mașinile de spălat vase și de la frigidere pentru a-și repara echipamentul militar pentru că nu mai are semiconductori. Industria rusă e la pământ.
Din cauza acțiunilor Kremlinului, economia Rusiei este acum pe cale să treacă în uitare.
Acesta este prețul pentru dâra de moarte și distrugere lăsată în urmă de războiul lui Putin.
Și vreau să clarific aici un fapt – sancțiunile vor fi menținute.
Este momentul să dăm dovadă de hotărâre, nu să facem compromisuri pentru detensionarea situației.
Nu va înceta nici sprijinul financiar pe care îl acordăm Ucrainei.
Până în prezent, Echipa Europa a furnizat acestei țări asistență financiară în valoare de peste 19 miliarde de euro,
fără a pune la socoteală sprijinul nostru militar.
Iar angajamentul pe care ni-l asumăm este unul pe termen lung.
Va fi nevoie de resurse masive pentru reconstrucția Ucrainei. Bombardamentele rusești au provocat, de exemplu, daune sau distrugeri masive în peste 70 de școli.
Jumătate de milion de copii ucraineni au început noul an școlar în Uniunea Europeană. Dar sunt atâția alții în Ucraina care pur și simplu nu au săli de clasă în care să învețe.
Prin urmare, doresc să anunț astăzi că vom colabora cu prima doamnă pentru a sprijini reconstrucția școlilor ucrainene distruse. Iată de ce vom furniza 100 de milioane de euro. Pentru că viitorul Ucrainei începe în școlile sale.
Vom acorda în acest sens nu numai finanțare, ci vom oferi Ucrainei și mijloacele de care are nevoie pentru a-și valorifica la maximum potențialul.
Ucraina este deja un centru tehnologic în creștere, o țară pe teritoriul căreia se află numeroase întreprinderi tinere inovatoare.
Doresc, prin urmare, să acționăm toate pârghiile pieței noastre unice pentru a contribui la accelerarea creșterii și la crearea de oportunități.
În luna martie, am conectat cu succes Ucraina la rețeaua noastră de energie electrică, realizare care era planificată inițial pentru 2024. Am reușit să facem acest lucru în doar două săptămâni. Iar astăzi, Ucraina exportă energie electrică în Europa. Doresc să extind considerabil aceste schimburi comerciale reciproc avantajoase.
Am suspendat deja taxele la import pentru exporturile ucrainene către UE.
Vom integra Ucraina în spațiul nostru european de servicii de roaming gratuite.
Culoarele noastre de solidaritate sunt o inițiativă de mare succes.
Pornind de la toate aceste realizări, Comisia va colabora cu Ucraina pentru a asigura accesul fără probleme al acesteia la piața unică. Și invers.
Piața noastră unică este una dintre cele mai mari povești de succes ale Europei. A venit timpul să o transformăm într-o poveste de succes și pentru prietenii noștri ucraineni.
Iată de ce voi merge astăzi la Kiev, pentru a discuta în detaliu despre toate aceste lucruri cu președintele Zelenski.
Doamnelor și domnilor deputați,
O lecție pe care o putem desprinde din acest război este aceea că ar fi trebuit să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin.
Ar fi trebuit să o ascultăm pe Anna Politkovskaya și pe toți jurnaliștii ruși care au scos la lumina zilei crimele și au plătit pentru acest lucru prețul suprem.
Ar fi trebuit să îi ascultăm pe prietenii noștri din Ucraina, Moldova, Georgia și vocile din opoziție din Belarus.
Ar fi trebuit să ascultăm vocile din interiorul Uniunii noastre – din Polonia, din țările baltice și din toate țările din Europa Centrală și de Est.
Toate aceste voci ne spun de ani de zile că Putin nu se va opri.
Și au acționat în consecință.
Prietenii noștri din țările baltice au depus eforturi uriașe pentru a pune capăt dependenței lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL și în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependența de combustibilii fosili din Rusia are un preț mult mai mare.
Trebuie să ne debarasăm de această dependență în întreaga Europă.
Am convenit așadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84 %: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat.
Dar, din păcate, acest lucru nu va fi suficient.
Ne-am diversificat sursele de aprovizionare, abandonând Rusia în favoarea unor furnizori fiabili: SUA, Norvegia, Algeria și alții.
Anul trecut, gazul rusesc reprezenta 40 % din importurile noastre de gaze. În prezent, acest procent a scăzut la 9 % pentru gazul transportat prin gazoducte.
Dar Rusia continuă să manipuleze activ piața noastră de energie. Preferă să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze. Această piață nu mai funcționează.
În plus, din cauza crizei climatice, facturile pe care le avem de plătit sunt tot mai mari. Valurile de căldură au făcut să crească cererea de energie electrică. Seceta a dus la închiderea hidrocentralelor și a centralelor nucleare.
Din cauza tuturor acestor factori, prețurile gazelor au crescut de peste 10 ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei.
Costul ridicat al vieții a devenit o sursă de anxietate pentru milioane de întreprinderi și de familii.
Dar europenii fac față cu curaj și acestei situații.
Lucrătorii din fabricile de ceramică din centrul Italiei au decis să își mute schimburile pentru a începe lucrul foarte devreme dimineața, astfel încât să poate beneficia de prețurile mai mici la energie.
Printre ei sunt părinți care au fost nevoiți să plece de acasă mai devreme, lăsându-și copiii dormind, din cauza unui război pe care nu l-au ales.
Acesta este un exemplu printre milioane de altele asemenea, care arată felul în care europenii se adaptează la această nouă realitate.
Îmi doresc ca Uniunea noastră să urmeze exemplul cetățenilor săi. Reducând cererea în orele de vârf, resursele de energie disponibile vor dura mai mult timp, iar prețurile vor scădea.
Iată de ce propunem măsuri pentru ca statele membre să își reducă consumul total de energie electrică.
Dar este nevoie de un sprijin mai specific.
Pentru sectorul industrial, de exemplu pentru fabricile de sticlă care trebuie să își închidă cuptoarele. Sau pentru părinții din familiile monoparentale, care abia reușesc să își plătească facturile.
Milioane de europeni au nevoie de sprijin.
Statele membre ale UE au investit deja miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.
Știm însă că nu va fi suficient.
Iată de ce propunem un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut.
Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat.
În economia noastră socială de piață, să obții profit e un lucru bun.
Însă, în aceste momente, nu este corect să se obțină profituri record extraordinare de pe urma războiului și pe spatele consumatorilor.
Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărțite și direcționate către cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situații.
Și pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială.
Marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui înregistrează și ele profituri uriașe. Trebuie să contribuie și ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză.
Toate acestea sunt măsuri de urgență și temporare la care lucrăm și includ aici și discuțiile pe care le purtăm referitor la plafoanele tarifare.
Trebuie să continuăm să depunem eforturi pentru a reduce prețurile gazelor.
Trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării și, în același timp, să asigurăm competitivitatea europeană în lume.
Așadar, vom elabora împreună cu statele membre un set de măsuri care vor ține seama de natura specifică a relației noastre cu furnizorii – și cu cei care nu sunt fiabili, cum ar fi Rusia, și cu cei care ne sunt prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia.
Am convenit cu prim-ministrul Store să instituim un grup operativ în acest sens, iar echipele au început deja să lucreze la acest proiect.
Avem pe agendă și un alt subiect important. Piața gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creștere.
Însă valoarea de referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată.
Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referință mai reprezentativă.
În același timp, știm și că întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidități pe piețele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcționarea sistemului nostru energetic.
Vom colabora cu autoritățile de reglementare a pieței pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanțiile reale și prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea prețurilor pe piața intrazilnică.
Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat, veghind, totodată, la menținerea unor condiții de concurență echitabile.
Aceștia sunt primi pași pe care îi putem face. Însă trebuie nu numai să facem față acestei crize imediate, ci și să privim spre viitor.
Organizarea actuală a pieței energiei electrice, bazată pe ordinea de merit, nu mai este echitabilă pentru consumatori.
Aceștia ar trebui să poată profita de beneficiile care rezultă din utilizarea surselor regenerabile de energie, care au costuri reduse.
Prin urmare, trebuie să punem capăt influenței dominante a gazului asupra prețului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice.
Aș dori să subliniez încă un aspect important. În urmă cu o jumătate de secol, în anii '70, lumea s-a confruntat cu o altă criză a combustibililor fosili.
Unii dintre noi ne amintim de weekendurile fără mașini, menite să ne permită să facem economii de energie. Cu toate acestea, am continuat să mergem înainte pe același drum.
Nu am renunțat la dependența noastră de petrol. Mai mult, combustibilii fosili au fost chiar subvenționați masiv.
Am greșit făcând acest lucru, iar consecințele au fost nefaste nu numai pentru climă, ci și pentru finanțele noastre publice și pentru independența noastră. O greșeală pentru care plătim și astăzi.
Doar câțiva vizionari au înțeles că înșiși combustibilii fosili erau adevărata problemă, nu doar prețul acestora.
Printre acești vizionari s-au numărat prietenii noștri danezi.
Când a izbucnit criza petrolului, Danemarca a început să investească masiv în valorificarea energiei eoliene.
Danemarca a pus atunci temeliile pe care și-a construit poziția de lider mondial în acest sector și a creat zeci de mii de noi locuri de muncă.
E un exemplu demn de urmat!
Nu trebuie să căutăm soluții care să ne ajute doar o vreme, ci să facem o schimbare de paradigmă, să îndrăznim un salt în viitor.
SĂ NE MENȚINEM DIRECȚIA ȘI SĂ NE PREGĂTIM PENTRU VIITOR
Doamnelor și domnilor deputați,
Vestea bună este că această transformare necesară a început.
Ea are loc în Marea Nordului și în Marea Baltică, unde statele membre au investit masiv în energia eoliană offshore.
În Sicilia, unde cea mai mare fabrică de panouri solare din Europa va produce în curând panouri de ultimă generație.
Și în nordul Germaniei, unde trenurile regionale sunt alimentate în prezent cu hidrogen verde.
Hidrogenul poate fi un factor decisiv pentru Europa.
Trebuie să trecem de la o piață de nișă la o piață de masă în materie de hidrogen.
Prin intermediul REPowerEU, ne-am dublat obiectivul: dorim să producem în Uniunea Europeană zece milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an de acum până în 2030.
Pentru aceasta, trebuie să creăm un facilitator de piață pentru hidrogen, prin care să reducem deficitul de investiții și să corelăm cererea și oferta din viitor.
Iată de ce pot anunța astăzi că vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului.
Aceasta va contribui la asigurarea achiziționării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare.
Banca va putea investi 3 miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei piețe a hidrogenului.
Astfel se va construi economia viitorului.
Aceasta înseamnă Pactul nostru verde european.
În ultimele luni, ne-am dat seama cu toții cât este de important Pactul verde european.
Vara anului 2022 va rămâne în amintirile tuturor. Am văzut cu toții râurile secate, pădurile în flăcări, căldura extremă.
Iar situația este chiar mult mai gravă. Până în prezent, ghețarii din Alpi au constituit o rezervă de urgență pentru râuri precum Rinul sau Ronul.
Dar cum ghețarii din Europa se topesc mai repede ca niciodată, secetele viitoare vor fi cu mult mai puternice.
Trebuie să facem eforturi continue pentru a asigura adaptarea la schimbările climatice și pentru ca natura să devină primul nostru aliat.
Iată de ce Uniunea va pleda în favoarea unui acord global ambițios
pentru natură, în cadrul Conferinței ONU privind biodiversitatea care va avea loc anul acesta la Montreal.
Și vom face același lucru în cadrul COP27 de la Sharm el-Sheikh.
Dar, pe termen scurt, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru a răspunde schimbărilor climatice.
Nicio țară nu poate combate de una singură fenomenele meteorologice extreme și puterea lor distrugătoare.
Vara aceasta am trimis avioane din Grecia, Suedia sau Italia pentru a combate incendiile din Franța și Germania.
Dar, pe măsură ce aceste evenimente devin mai frecvente și mai intense, Europa va avea nevoie de o capacitate consolidată.
Iată de ce anunț astăzi că în cursul anului viitor ne vom dubla capacitatea de combatere a incendiilor.
Uniunea Europeană va achiziționa zece avioane amfibie ușoare și trei elicoptere suplimentare pentru a ne completa flota.
Aceasta înseamnă solidaritatea europeană în acțiune.
Doamnelor și domnilor deputați,
Ultimii ani ne-au arătat cât de multe poate realiza Europa atunci când este unită.
După o pandemie fără precedent, producția noastră economică a ajuns să depășească în timp record nivelurile anterioare crizei.
De la a nu avea niciun vaccin am ajuns să asigurăm peste 4 miliarde de doze pentru cetățenii europeni și pentru întreaga lume.
Și, într-un timp record, am creat SURE, astfel încât cetățenii și-au putut păstra locul de muncă chiar dacă întreprinderile lor și-au întrerupt activitatea.
Am trecut prin cea mai profundă recesiune de după cel de Al Doilea Război Mondial. Am realizat cea mai rapidă redresare de după expansiunea economică postbelică.
Acest lucru a fost posibil pentru că am pus cu toții umărul la un plan de redresare comun.
NextGenerationEU a fost o gură de aer proaspăt pentru economia noastră.
Iar acest instrument este abia la început de drum.
Până în prezent, din fondurile de care dispune acesta au fost plătite statelor membre 100 de miliarde de euro. Prin urmare, economia noastră urmează să mai beneficieze de încă 700 de miliarde de euro.
NextGenerationEU va garanta un flux constant de investiții pentru a susține locurile de muncă și creșterea economică.
Acesta reprezintă un ajutor pentru economia noastră. Dar, cel mai important lucru este faptul că este sinonim cu reînnoirea.
Sunt finanțate noi turbine eoliene și parcuri solare, trenuri de mare viteză și renovări ce vizează economia de energie.
Deși am conceput instrumentul NextGenerationEU în urmă cu aproape doi ani, este exact lucrul de care are nevoie Europa în prezent.
Deci, haideți să ne ținem de ceea ce am stabilit!
Haideți să punem banii la dispoziție pe teren!
Doamnelor și domnilor deputați,
Pentru a asigura viitorul copiilor noștri, trebuie să investim în sustenabilitate, dar și să facem investiții sustenabile.
Trebuie să finanțăm tranziția către o economie digitală, neutră din punct de vedere climatic.
Trebuie însă, totodată, să recunoaștem că există o nouă realitate, aceea a creșterii datoriei publice.
Avem nevoie de reguli ale politicii fiscal-bugetare care să permită efectuarea de investiții strategice, protejând, în același timp, sustenabilitatea finanțelor publice.
Avem nevoie de reguli care să ne ajute să facem față provocărilor acestui deceniu.
În octombrie, vom prezenta noi idei pentru guvernanța noastră economică.
Dar permiteți-mi să vă împărtășesc câteva principii de bază.
Statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de reducere a datoriei.
Ar trebui însă să existe mai multă responsabilitate cu privire la realizarea obiectivelor convenite.
Ar trebui să existe reguli mai simple, pe care să le poată urma toate statele membre.
Ar trebui să se deschidă calea pentru investiții strategice și să li se dea piețelor financiare încrederea de care au nevoie.
Haideți să stabilim din nou o cale comună pe care să o urmăm cu toții!
Care să prevadă mai multă libertate în ceea ce privește investițiile. Și un control mai strict al progreselor înregistrate.
Un grad mai mare de implicare din partea statelor membre. Și rezultate mai bune pentru cetățeni.
Haideți să redescoperim spiritul de la Maastricht, deoarece stabilitatea și creșterea economică nu pot merge decât mână în mână.
Doamnelor și domnilor deputați,
Acum că demarăm această tranziție în ceea ce privește economia noastră, trebuie să ne bazăm pe valorile durabile ale economiei noastre sociale de piață.
Iar una dintre aceste valori este ideea simplă că cea mai mare forță a Europei o reprezentăm fiecare dintre noi.
Economia noastră socială de piață ne încurajează pe toți să excelăm, dar are grijă, în același timp, de fragilitatea noastră în calitate de ființe umane.
Recompensează performanța și garantează protecția. Creează oportunități, dar, totodată, stabilește și limite.
Avem nevoie de acest lucru și mai mult în prezent.
Deoarece forța economiei noastre sociale de piață va da un impuls tranziției verzi și digitale.
Avem nevoie de un mediu de afaceri favorabil, de o forță de muncă dotată cu competențele potrivite și de acces la materiile prime de care are nevoie industria noastră.
Competitivitatea noastră viitoare depinde de toate acestea.
Trebuie să eliminăm acele obstacolele care stau în continuare în calea micilor noastre întreprinderi.
Ele trebuie să se afle în centrul acestei transformări, deoarece reprezintă coloana vertebrală a istoriei îndelungate a Europei în ceea ce privește prosperitatea industrială.
Să nu uităm că ele sunt cele care și-au pus întotdeauna angajații pe primul loc – chiar și în perioadele de criză sau, mai bine zis, mai ales în astfel de perioade.
Însă inflația și incertitudinea le afectează în mod deosebit.
Acesta este motivul pentru care vom prezenta un pachet de măsuri de ajutor pentru IMM-uri.
Va include o propunere privind un set unic de norme fiscale pentru desfășurarea activității economice în Europa, pe care l-am numit BEFIT.
Acesta va facilita desfășurarea activității economice în Uniune. Reducerea birocrației este sinonimă cu un acces mai bun la dinamismul unei piețe continentale.
De asemenea, vom revizui Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților – pentru că pur și simplu nu este corect ca 1 din 4 falimente să se datoreze faptului că facturile nu sunt plătite la timp.
Pentru milioane de întreprinderi familiale, acesta va fi un adevărat colac de salvare în vremuri tulburi.
Lipsa de personal este o altă provocare pentru companiile europene.
Nivelul șomajului este mai mic ca niciodată –ceea ce este un lucru bun!
În același timp însă, numărul posturilor neocupate a atins la rândul său niveluri record, fie că este vorba de șoferi de camion, de chelneri sau de personal aeroportuar ori de asistenți medicali, de ingineri sau de informaticieni.
Europa are nevoie de toți aceștia, de la muncitori necalificați până la absolvenți de universitate!
De aceea trebuie să investim mult mai mult în educație și perfecționare.
În acest sens, dorim să colaborăm îndeaproape cu companiile, pentru că ele știu cel mai bine de ce profesioniști au nevoie, acum și în viitor.
Trebuie, de asemenea, să aliniem aceste nevoi cu obiectivele și aspirațiile privind propria carieră ale tuturor celor aflați în căutarea unui loc de muncă.
În plus, dorim să recrutăm din străinătate specialiștii de care avem nevoie, care să vină în sprijinul companiilor de aici și să contribuie la creșterea economică din Europa.
Un prim pas important este ameliorarea și accelerarea recunoașterii calificărilor acestor specialiști în Europa, căci Europa trebuie să devină mai atractivă pentru cei care pot și își doresc să se implice.
De aceea propun ca 2023 să fie Anul european al educației și mai ales al perfecționării.
Doamnelor și domnilor deputați,
Trec acum la al treilea punct referitor la IMM-urile și la sectorul nostru industrial.
Fie că vorbim despre cipuri personalizate pentru realitatea virtuală sau despre unități de stocare pentru instalații solare, accesul la materii prime este decisiv pentru succesul transformării noastre într-o economie digitală durabilă.
Litiul și pământurile rare vor deveni în curând mai importante decât petrolul și gazul.
Numai în Europa, cererea de pământuri rare va crește de cinci ori până în 2030.
Iar acesta este un semn bun, pentru că arată în ce ritm avansează Pactul nostru verde european.
Problema este că în prezent o singură țară domină aproape întreaga piață.
Trebuie să evităm să ajungem din nou într-o stare de dependență, cum s-a întâmplat cu petrolul și cu gazele.
În această privință, politicii noastre comerciale îi revine un rol important.
Încheierea unor noi parteneriate ne ajută nu doar să ne consolidăm economia, ci și să ne promovăm interesele și valorile la nivel global.
Împreună cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune putem asigura respectarea standardelor de muncă și de mediu și dincolo de frontierele noastre.
Trebuie, mai presus de orice, să ne reînnoim relațiile cu acești parteneri și cu principalele regiuni aflate în creștere.
Din acest motiv intenționez să propun ratificarea acordurilor cu Chile, Mexic și Noua Zeelandă.
Dăm, de asemenea, un nou impuls negocierilor cu parteneri importanți, cum ar fi Australia și India.
Dar securitatea aprovizionării cu energie nu reprezintă decât un prim pas.
Prelucrarea acestor metale este la fel de esențială.
În prezent, China controlează la nivel mondial industria prelucrătoare. Aproape 90 % din pământurile rare și 60 % din cantitatea totală de litiu se prelucrează în China.
Vom identifica proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la extracție la rafinare și de la prelucrare la reciclare. Și vom constitui rezerve strategice acolo unde aprovizionarea este în pericol.
Iată de ce pot anunța astăzi că vom prezenta o lege europeană privind materiile prime critice.
Știm că această abordare poate da rezultate.
În urmă cu cinci ani, Europa a lansat Alianța pentru baterii. Și, nu peste mult timp, două treimi din bateriile de care avem nevoie vor fi produse în Europa.
Anul trecut am anunțat Actul european privind cipurile. Și iată că prima gigaîntreprindere de cipuri va începe să funcționeze în lunile următoare.
Acum trebuie să repetăm acest succes.
Acesta este și motivul pentru care ne vom spori participarea financiară la proiectele importante de interes european comun.
Iar în viitor voi susține cu fermitate crearea unui nou Fond european al suveranității.
Haideți să ne asigurăm că viitorul industriei va fi în Europa!
SUSȚINEREA DEMOCRAȚIEI NOASTRE
Doamnelor și domnilor deputați,
Dacă ne uităm în jurul nostru la lumea de azi, putem avea deseori senzația că ceea ce odinioară ni se părea permanent nu este decât ceva efemer.
Și, într-o oarecare măsură, faptul că săptămâna trecută regina Elisabeta a II-a s-a stins din viață ne-a reamintit acest lucru.
A fost o constantă de a lungul evenimentelor turbulente și transformatoare din ultimii 70 de ani.
A fost stoică și de neclintit în activitatea sa.
Dar, mai mult decât orice, a găsit de fiecare dată cuvintele cele mai potrivite pentru fiecare eveniment din istorie.
De la apelurile pe care le-a lansat în 1940 persoanelor evacuate din cauza războiului până la discursul său memorabil din timpul pandemiei.
S-a adresat nu numai inimii națiunii sale, ci și sufletului lumii.
Iar când mă gândesc la situația în care ne aflăm astăzi, îmi răsună în minte cuvintele ei de la apogeul pandemiei.
Regina declara atunci: „Vom ieși învingători! Iar acest succes va fi al fiecăruia dintre noi!”
Ea ne-a reamintit întotdeauna că viitorul nostru are la bază atât ideile noi, cât și cele mai vechi valori ale noastre.
De la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, ne-am străduit să ne onorăm promisiunea democrației și a statului de drept.
Iar națiunile lumii au construit împreună un sistem internațional care promovează pacea și securitatea, justiția și progresul economic.
În prezent, acesta este însăși ținta rachetelor rusești.
Ceea ce am văzut pe străzile orașului Bucea, în lanurile de cereale incendiate și acum la porțile celei mai mari centrale nucleare din Ucraina nu este doar o încălcare a normelor internaționale.
Este o încercare deliberată de a le anihila.
Acest moment de cotitură din politica mondială necesită o regândire a agendei noastre de politică externă.
Este momentul să investim în puterea democrațiilor.
Această activitate începe cu grupul de bază format din parteneri care gândesc ca noi: prietenii noștri din fiecare națiune democratică de pe glob.
Vedem lumea în același mod. Și ar trebui să ne mobilizăm puterea colectivă pentru a modela bunurile globale.
Ar trebui să depunem eforturi pentru a extinde acest nucleu de democrații. Iar modul cel mai rapid de a face acest lucru este de a ne aprofunda relațiile și de a consolida democrațiile de pe continentul nostru.
Începem cu țările care se află deja pe drumul care duce către Uniunea noastră.
Trebuie să le fim alături la fiecare pas.
Pentru că drumul către democrații puternice și cel către Uniunea noastră sunt aceleași.
Prin urmare, vreau să le spun următoarele cuvinte cetățenilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Georgia:
faceți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!
Am văzut, de asemenea, că este necesar să interacționăm cu țările din Europa nu numai strict în cadrul procesului de aderare.
Iată de ce susțin apelul de a crea o Comunitate politică europeană și ne vom prezenta ideile în acest sens în cadrul Consiliului European.
Viitorul nostru depinde însă și de capacitatea noastră de a interacționa și cu alte țări, nu numai cu principalii noștri parteneri democratici.
Multe țări – fie ele mai apropiate sau mai îndepărtate geografic – împărtășesc interesul de a colabora cu noi în ceea ce privește marile provocări ale acestui secol, cum ar fi schimbările climatice și digitalizarea.
Aceasta este ideea principală care stă la baza Global Gateway, planul de investiții pe care l-am anunțat în fața dumneavoastră acum un an.
Deja dă rezultate pe teren.
Împreună cu partenerii noștri africani, construim două fabrici în Rwanda și Senegal pentru a produce vaccinuri de tip ARNm.
Acestea vor fi produse în Africa, pentru Africa, cu tehnologie de nivel mondial.
Și, în prezent, folosim aceeași abordare în America Latină, ca parte a unei strategii mai ample de implicare.
Acest lucru necesită investiții la scară mondială.
Prin urmare, vom colabora cu prietenii noștri din SUA și cu alți parteneri din G7 pentru a concretiza această inițiativă.
În acest spirit, voi convoca împreună cu președintele Biden o reuniune a liderilor pentru a revizui și a anunța proiectele de punere în aplicare.
Doamnelor și domnilor deputați,
Toate acestea fac parte din activitatea pe care o desfășurăm pentru consolidarea democrațiilor noastre.
Dar nu ar trebui să pierdem din vedere modul în care autocrații străini vizează țările noastre.
Entitățile străine finanțează instituții care ne subminează valorile.
Dezinformarea lor se răspândește de pe internet în sălile universităților noastre.
La începutul acestui an, Universitatea din Amsterdam a închis un centru de cercetare așa-zis independent, care era, de fapt, finanțat de entități chineze. Acest centru publica așa-numite cercetări privind drepturile omului, calificând drept „zvonuri” dovezile privind lagărele de muncă forțată pentru uiguri.
Aceste minciuni sunt toxice pentru democrațiile noastre.
Vă supun atenției următorul lucru: am introdus acte legislative pentru a examina, din motive de securitate, investițiile străine directe în întreprinderile noastre.
Dacă facem acest lucru pentru economia noastră, nu ar trebui oare să facem același lucru și pentru valorile noastre?
Trebuie să ne protejăm mai bine de interferențele răuvoitoare.
Iată de ce vom prezenta un pachet privind apărarea democrației.
Acesta va scoate la lumină influențele străine disimulate și finanțările dubioase.
Nu vom permite cailor troieni ai autocrației să ne atace din interior democrațiile.
De peste 70 de ani continentul nostru se îndreaptă către democrație. Însă beneficiile călătoriei noastre îndelungate nu sunt o certitudine.
Mulți dintre noi consideră de mult prea mult timp că democrația este ceva de la sine înțeles. În special cei care, la fel ca mine, nu au trăit niciodată sub pumnul unui regim autoritar.
Astăzi vedem cu toții că trebuie să luptăm pentru democrațiile noastre. În absolut fiecare zi.
Trebuie să le protejăm atât de amenințările externe cu care se confruntă, cât și de viciile care le erodează din interior.
Comisia pe care o conduc are nu numai datoria, ci și un rol extrem de nobil de a proteja statul de drept.
Prin urmare, permiteți-mi să vă asigur: vom continua să insistăm asupra independenței sistemului judiciar.
Și ne vom proteja bugetul prin intermediul mecanismului de condiționalitate.
Iar astăzi aș dori să mă concentrez asupra corupției, cu toate fațetele sale. Fațeta reprezentată de agenții străini care încearcă să ne influențeze sistemul politic. Fațeta reprezentată de întreprinderile sau fundațiile dubioase care abuzează de banii publici.
Dacă vrem să fim credibili atunci când le cerem țărilor candidate să își consolideze democrațiile, trebuie ca și noi să eradicăm corupția pe plan intern.
Iată de ce anul următor Comisia va prezenta măsuri de actualizare a cadrului nostru legislativ privind combaterea corupției.
Vom stabili standarde mai ridicate în ceea ce privește infracțiuni precum îmbogățirea ilicită, traficul de influență și abuzul de putere, pe lângă infracțiunile mai clasice, cum ar fi mita.
Vom propune, de asemenea, includerea corupției în regimul nostru de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, noul nostru instrument de protejare a valorilor noastre în străinătate.
Corupția erodează încrederea în instituțiile noastre. Prin urmare, trebuie să luptăm împotriva acesteia cu toată forța legii.
Doamnelor și domnilor deputați,
Fondatorii Uniunii noastre au urmărit să așeze numai piatra de temelie a acestei democrații.
Ei au crezut mereu că eforturile lor vor fi duse la bun sfârșit de generațiile viitoare.
Democrația nu s-a demodat, dar trebuie adusă la zi pentru a continua să îmbunătățească viața oamenilor.
Sunt cuvintele marelui european David Sassoli, căruia astăzi îi aducem cu toții un omagiu.
David Sassoli credea că Europa ar trebui să tindă mereu spre noi orizonturi.
Iar în mijlocul adversităților acestor vremuri, începem să vedem care ar putea fi noul nostru orizont.
O Uniune mai curajoasă.
Mai aproape de oameni în vremurile dificile.
Care să răspundă cu mai multă îndrăzneală la provocările istorice și la preocupările zilnice ale europenilor. Și care să fie alături de ei în marile încercări ale vieții.
Iată de ce Conferința privind viitorul Europei a fost atât de importantă.
Aceasta ne-a arătat potențialul unui tip diferit de implicare a cetățenilor, cu mult dincolo de ziua alegerilor.
Iar după ce Europa a ascultat vocea cetățenilor săi, a sosit momentul de a trece la fapte.
Grupurile de dezbatere ale cetățenilor, care s-au aflat în centrul conferinței, vor deveni acum un element obișnuit al vieții noastre democratice.
Iar în scrisoarea de intenție pe care am trimis-o astăzi președintei Metsola și prim-ministrului Fiala, am prezentat o serie de propuneri pentru anul următor care dau curs concluziilor conferinței.
Printre acestea se numără, de exemplu, o nouă inițiativă privind sănătatea mintală.
Ar trebui să avem mai multă grijă unii de alții. Iar pentru cei mulți dintre noi care se confruntă cu anxietatea și cu lipsa de repere, un sprijin adecvat, accesibil și la prețuri abordabile poate fi hotărâtor.
Doamnelor și domnilor deputați,
Instituțiile democratice trebuie să câștige și să recâștige necontenit încrederea cetățenilor.
Trebuie să fim la înălțimea noilor provocări pe care istoria ni le aduce mereu în cale.
Așa cum au făcut europenii atunci când milioane de ucraineni le-au bătut la ușă.
Aceasta este Europa cu tot ce are ea mai bun.
O Uniune a hotărârii și a solidarității.
Însă această hotărâre și acest efort de solidaritate încă lipsesc din dezbaterile noastre privind migrația.
Acțiunile față de refugiații ucraineni nu trebuie să fie o excepție. Acestea pot fi modelul nostru de viitor.
Avem nevoie de proceduri echitabile și rapide, de un sistem care să fie rezistent la crize și să poată fi implementat rapid, precum și de un mecanism permanent și obligatoriu din punct de vedere juridic, care să asigure solidaritatea.
În același timp, avem nevoie de un control eficace al frontierelor noastre externe, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Vreau o Europă care să gestioneze migrația cu demnitate și respect.
Vreau o Europă în care toate statele membre să își asume responsabilitatea pentru provocările comune.
Și vreau o Europă care să dea dovadă de solidaritate față de toate statele membre.
Am făcut progrese în privința pactului, avem deja foaia de parcurs. Iar acum avem nevoie de o voință politică pe măsură.
Doamnelor și domnilor deputați,
Acum trei săptămâni, am avut ocazia excepțională de a mă alătura unui număr de 1 500 de tineri din întreaga Europă și din întreaga lume, care s-au reunit la Taizé.
Aceștia au opinii diferite, provin din țări și din medii diferite, vorbesc limbi diferite.
Cu toate acestea, există ceva care îi leagă. Ei împărtășesc anumite valori și idealuri și cred în valorile lor. Toți sunt pasionați de ceva mai mare decât ei înșiși.
Această generație este o generație de visători, dar și de înfăptuitori.
În discursul de anul trecut privind starea Uniunii, am afirmat că aș dori ca Europa să semene mai mult cu acești tineri.
Ar trebui să plasăm aspirațiile lor în centrul tuturor acțiunilor noastre.
Iar locul potrivit pentru aceasta sunt tratatele noastre fondatoare.
Fiecare acțiune a Uniunii ar trebui să fie inspirată de un principiu simplu: acela de a nu prejudicia viitorul copiilor noștri.
De a lăsa lumea un loc mai bun pentru generația următoare.
Prin urmare, stimați deputați, cred că a sosit momentul să consacrăm solidaritatea între generații în tratatele noastre.
Este timpul să reînnoim promisiunea europeană.
De asemenea, trebuie să îmbunătățim modul nostru de a lucra și de a lua decizii.
Unii ar putea spune că nu este momentul potrivit. Dar dacă vrem cu adevărat să fim pregătiți pentru lumea de mâine, trebuie să fim capabili să abordăm subiectele care contează cel mai mult pentru oameni.
Și dacă vrem cu adevărat o uniune mai extinsă, trebuie să vrem să facem și reformele necesare.
Așa cum a solicitat Parlamentul, cred că este timpul pentru o convenție europeană.
CONCLUZIE
Doamnelor și domnilor deputați,
Se spune că lumina strălucește mai puternic în întuneric.
Acest lucru a fost cu siguranță adevărat pentru femeile și copiii care au fugit din calea bombelor rusești.
Ei au fugit dintr-o țară în război, plini de tristețe pentru ceea ce au lăsat în urmă și de teamă față de ce le-ar putea aduce viitorul.
Dar au fost primiți cu brațele deschise. I-au întâmpinat mulți cetățeni precum Magdalena și Agnieszka, două tinere generoase din Polonia.
De îndată ce au auzit de trenurile pline de refugiați, ele au alergat la gara centrală din Varșovia. Au început să se organizeze. Au instalat un cort pentru a ajuta cât mai mulți oameni.
Au contactat lanțurile de supermarketuri pentru a obține alimente și autoritățile locale pentru a organiza autobuze către centre de cazare.
În câteva zile, au reunit 3 000 de voluntari pentru a primi refugiați 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
Doamnelor și domnilor deputați, Magdalena și Agnieszka sunt astăzi aici, împreună cu noi.
Vă invit să le aplaudați alături de mine, pe ele și pe toți europenii care și-au deschis inimile și casele.
Povestea lor reflectă toate valorile pe care Uniunea noastră le apără și pentru care luptă.
Este o poveste despre generozitate, caracter și solidaritate.
Ele au arătat tuturor ce pot realiza europenii atunci când se mobilizează în jurul unei misiuni comune.
