In articol:
Haideți să vedem cum se aranjează butoiul. Am scos țelina, se spală bineînțeles.
Ne aflăm la Mărăcineni, în gospodăria lui Gheorghe Manole, unul dintre grădinarii care cultivă din tată-n fiu apreciatele legume de Buzău. L-am găsit în timp ce punea murăturile, ajutat de un unchi de la care a aflat tainele ritualului dedicat gogonelelor.
Apa sărată de izvor, secretul murăturilor
Cea mai apetisantă va fi aceasta pârguită. Bine, bune sunt și astea verzi, dar imaginați-vă cum le așezați pe farfurie, felii, a declarat Gheorghe Manole, legumicultor.
Toate legumele care merg la murat sunt suta la suta naturale, spun cei doi gospodari.
Cel puțin noi, nu știu alții cum sunt, le avem pe astea ale noastre, neatacate.
Grădinarii de lângă Buzău au devenit experți în conservarea legumelor și fructelor. Gospodarii bătrâni au încercat tot felul de combinații, de-a lungul anilor, și au perpetuat doar acele rețete care garantează producerea celor mai gustoase și crocante murături.
În afară de binecunoscutul hrean, un obicei al nostru este să punem și lăstari de vișin, și frunze, și partea lemnoasă, a declarat Gheorghe Manole, legumicultor.
Odată culese din grădină, ingredientele sunt spălate bine, curățate, apoi îndesate în butoi.
Citește și: VIDEO- Broccolini, noua legumă-vedetă. "Se consumă cu tot cu tijă"
La o găleată, un litru va fi saramura, nouă litri va fi apa.
Pe lângă murături, saramura de la izvor este folosită la conservarea brânzei de oaie, iar în perioada Crăciunului, după ignat, este numai bună pentru conservarea slăninei de porc.