VIDEO - Asta-i România! Cri, cri, cri, greier gri, nu credeam că te-om găti! Preferă sau nu românii să mănânce insecte?
Balada unui greier mic care nu mai cântă, ci se mănâncă mai nou și pe la noi, împarte țara mămăligii aurii în două. În timp ce unii se dau în vânt după făină de greieri, care se vinde ca pâinea caldă, deși e la preț de caviar, alții nici nu vor să audă! Am făcut și noi un experiment. Cu tava plină de produse alimentare pe bază de insecte am dat fuga la țară să vedem ce zice poporul: a fi sau a nu fi gângănii în farfurie? Aceasta e întrebarea! Răspunsul îl descoperiți acum.
Cri cri cri, greier gri, nu credeam că te-om găti! Și așa ar putea începe celebra fabulă pe care am învățat-o cu toții în copilărie, dacă stăm să ne gândim că insecta poate fi ingredient savuros într-o rețetă culinară.
Ne place să mâncăm sau nu insecte?
Cum a ajuns greierele din iarbă în farfurie? Răspunsul e simplu: prin Uniunea Europeană care a dat undă verde folosirii insectelor precum greieri, larve de gândaci sau viermi în produsele alimentare.
Așa se face că vrând nevrând intrăm și noi în rândul lumii. Suntem gata să dăm făina de mălai pe făina de greieri? Aceasta e întrebarea.
Glazurați, trași în ciocolată, sub formă de chipsuri, amestecați în cremă tartinabilă sau făcuți praf de făină. Așa au ajuns greierii în magazine. Pe lângă ei, vin și viermii uscați, crocanți, sărați, numai buni de combinat cu o bere la pet.
Tavă plină cu produse făcute din insecte
[Sursa foto: Asta-i România]
Cu tava plină ne facem și noi curaj și mergem pe ulițele satului să vedem cine dă mămăliga pe greiere. Și cum e zi de lucru, drumul e pustiu, dar cârciuma plină.
„- Au ajuns la noi pe piață greieri.
- Lasă-i! Eu nu sunt Bear Grylls.
- Ați avea curiozitatea, la o bere?
- Eu nu!”, a spus un localnic.
Prindem curaj și mergem mai departe. Schimbăm masa, dar și meseanul și ne oprim la următorul bar unde ne întâmpină un cetățean „sub acoperire”.
„- Păi am ajuns să mănânc făină românească și mănânc făină de greieri.
Pa!
- Dar viermi?
- Nici ai***** de viermi. Lasă-mă în pace să beau berea asta liniștit”, a spus un bărbat.
Cât despre pensionarele abonate la farmacii, slabe sunt șansele să le introduci în meniu ceva ce la duce cu gândul la gândaci.
„- Haideți să vă dau o veste. Greierii aceia care ne cântă în curte și care ne încântă, mai nou se face făină din greier.
Ați auzit?
- Și aici avem cu ciocolată. Ați avea îndrăzneala să încercați unu?
- Nu, nu am nici dantură”, a spus bătrâna.
Dar să încercam si la doamnele mai tinere, poate sunt mai deschise la nou. Sunt gata oare să dea sămânța de Floarea-soarelui pe greieri expandați?
„- Bună ziua! Ce faceți?
- Așteptăm copiii. La o sămânță.
- E, lângă sămânță ce merge?
- Nici atât viermii ăia!
- Dar niște greieri?
- Nici ăia”, a spus o altă femeie.
Am intrat și-n primării, ca să-i întrebăm pe aleși dacă în anul alegerilor aleg să dea meniul tradițional de micul cu muștar pe micul greier exotic. Nu de alta, dar și pe săteni îi interesează ce cred mai marii comunelor.
„- Viermi, făină din viermi, pastă din greieri, greieri din ciocolată.
- De unde au venit?
- De la noi din România.
- Nu pot să mănânce ei, cei ce le-au produs?
- Dacă ar vrea cineva să-și deschidă un magazin la dumneavoastră în localitate le-ați dat voie?
- Voie le-aș da, dar nu au cui să vândă. Nu ia la noi așa ceva nimeni. Cozonac de Paște cu făină de viermi, nu, nu. Poate copiii copiilor noștri, dar nici ăia.
- Nu și nici nu găsiți pe cineva să încerce la noi”, a explicat viceprimarul.
Făina de greiere de vinde ca pâinea caldă, la preț de caviar
Ba vă înșelați. Făina de greiere se vinde ca pâinea caldă, deși ajunge la 100 de lei kilogramul. E o delicatesă iar stocul se epuizează rapid în cele câteva magazine care o aduc în România. E făcută 100% din greieri și conține proteine de aceeași calitate ca și carnea de vită și are mai mult Omega3 și Omega6 decât somonul.
Și când credeam că experimental nostru eșuează, ne-a ieșit în cale și primul câștigător, cu poftă mare și burta goală.
Cât despre acest domn, e și el la fel de deschis la tot ce înseamnă nou, așa ca nu zice nu la un greiere tras în ciocolată și care îi aduce aminte de gustul copilăriei.
„- Ați avea curiozitatea să încercați vierme în ciocolată?
Greieri
[Sursa foto: Asta-i România]
- De ce nu? Dacă n-ar fi bune, nu ați umbla dumneavoastră cu ele. Deci, are gust de ciocolată, nu de greiere. Seamănă cu ceva dar nu, cum era calciul. Cum era cavitul înainte, așa are greierașul gust.
- Vierme ați încerca?
- Încerc și viermele, dacă acum a, început, hai să vedem ce. E bun că e crocant și are gust... nu pot să-mi dau seama, un produs pe care-l mâncam. Cum am fost obișnuiți cu făina normală, așa o să ne obișnuim și cu făina de greiere. De viermi, de lăcuste”,a spus bărbatul.
Concluzia...
„- Din toate ciocolatele pe care le-ați mâncat la viața dumneavoastră care e cea mai bună?
- Cavitul, are gust de cavit. Dacă nu ar fi, nu s-ar povesti”, a mai spus omul.
Cu greierii în buzunar mergem în celălalt capăt al țării, la Galați. Aici, de când se știu oamenii au avut hambarele pline cu făină și mălai. Din lan au adunat întotdeauna cerealele și nu insectele, spun mai în glumă, mai în serios una dintre gospodinele satului.
Cerealele sunt aurul lor. Cu asta au crescut și cu asta speră să crească si nepoții nepoților lor. Să păstreze tradiția și să nu dea mămăliga din mână pe greierii de pe gard.
Până una alta, concluzia românului de rând e una singură: greierii trebuie lăsați să cânte, nu puși în farfurie. Asta cred și aleșii care au decis ca făina de insecte să nu aibă ce căuta în produsele noastre tradiționale.
