Suntem în Cămârzana, nume care s-ar traduce drept "Cămara Zânelor", unul dintre cele mai mari și mai făloase sate din țara Oașului, unde oamenii sunt harnici și muncitori.
Asta-i România!
[Sursa foto: Colaj Asta-i România!]În ultimii 20 de ani, de aici s-au tot dus tinerii, au muncit din greu în străinătate ca să-și facă în țară case domnești, cu multe camere, care să se învârtă după soare și să fure privirile vecinilor. Aici, cine nu are un palat nu există chiar dacă nu are cine să locuiască în el.
Țara Oașului
În goana după modernism, oșenii au ales să șteargă de pe fața pământului orice urmă de vechi, de tradiție, considerată un semn al rușinii.
"Casele sunt impresionante prin culoarea albastră a mobilierului... Eu nu agreez ca indiferent câți bani ai, să faci un palat și grădini ca la Versailles, nu se încadrează cu spiritul românesc, dar făloșenia oșenilor să-și arate puterea financiară nu-și are locul. Indiferent de ce casă au făcut, ce mașini au, ce haine poartă, când e vorba de familie și de întruniri de familie, păstrează spiritul oșenesc și asta spune multe... nu se desprind de familia din spate, e în gena lor, e în sufletul lor. Cred că, cu cât se îndepărtează mai tare, dorul îi readuce acasă, dornici să-și descopere rădăcinile", a declarat Sorin Dimitriu, profesor.
"Și mai bine mai târziu decât niciodată",
asta și a spus Mihaela Grigorean, cercetător etnolog, dar înainte de toate, oșancă get beget. Astăzi o găsim spunând povestea locului, care i s-a lipit de suflet și în care a ales să trăiască.Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
"E un sat special, considerat ca fiind cel mai frumos geografic, înconjurat de munți, mai are case risipite tradiționale, chiar dacă este izolat, e un colț de rai și povestea, mitul care a dat numele, cred că se potrivește cu frumusețea oșencelor", a declarat Mihaela Grigorean, cercetător etnolog.
Chilia Zânelor readusă la viață
Mihaela a pus ochii pe una dintre puținele căsuțe bătrânești rămase în sat, pe care a transformat-o într o chilie a zânelor, cum îi place ei să-i spună.
"Căsuța nu are curent, n-am vrut să aibă, așa că avem lumânări aprinse seara. Aici, între odăi, e o fereastră pe unde intra pisica. Zânele vin numai noaptea, ziua merg în pădure la oi, seara le place să aducă flori și cântă la fluier, se îmbracă cu un costum oșenesc din pânză o dată pe săptămână. Își fac roșeață din flori pentru buze și își dau cu mir",
a mărturisit Mihaela Grigorean despre casa zânelor pe care o are.
A adunat aici tot ce altădată se regăsea în casele oșenești, de la obiecte de tot felul, țesături, porturi populare, unelte. Când treci pragul chiliei, ceva magic te poartă înapoi în timp, când totul avea sens și rost. E un loc desprins din cărțile cu povești ale copilăriei, o căsuță vie, albastră ca cerul senin, în care te întorci oricând în timp, cu sufletul.
Vremurile s-au schimbat și fugind în căutarea lumii moderne, oamenii au vrut să șteargă tot, să uite trecutul și tot ce înseamnă el. Așa s-au trezit că valul de comfort occidental i-a lovit pe toși, deși nu asta își doreau neapărat.
Proiectul oșencei Mihaela e și un semnal de alarmă: palatele ridicate în ultimii ani nu au legătură cu tradiția, iar casele vechi ar trebui salvate cu orice preț pentru că ele reprezintă inima Țării Oașului.
Citește și: VIDEO- Asta-i România! Locul ascuns din Delta Dunării, unde oamenii fac naveta cu barca
Case tradiționale în Țara Oașului
"Dorința mea de a reînvia căsuța din chilie, să redescoperim viața simplă, va da roade. Deja sunt interesați cei din sat și consideră că încă putem să inspirăm să transmitem și să întoarcem la izvoare pe cei plecați. Nepoții care revin aici, să revadă locurile unde au fost bunicii, vor căuta chilia să simtă lutul, să râdă când privesc gaura pe unde a intrat pisica, să ia un strugure de pe prispă și să creadă în această taină care sălășluiește sufletele românilor", a mărturisit Mihaela Grigorean despre dorința pe care o are.
