Dincolo de colindele care răsună din boxe portabile plimbate între blocuri, dincolo de aglomerația din trafic și de goana nebună după cadouri scumpe, Crăciunul înseamnă tradiție și întoarcere la origini. Dacă la oraș nimeni nu mai știe de asta, la țară, oamenii încă mai pun pe preț pe obiceiurile cu care au crescut.
Asta-i România: Tradiția ignatului în mărginimea Sibiului
[Sursa foto: Captură Asta-i România!]Suntem la Rășinari, în curtea familiei Nemeș, care e gata să transforme al doilea godac de peste o sută de kilograme în cotlete, mușchiuleț și slănină.
Treaba începe încă de dimineață și se face cu ajutoare… Înainte că porcul să fie acoperit cu ferigă și paie, bărbații au grijă să cinstească o palincă, în semn de mulțumire că au ce să taie și anul asta.
„Sănătate, să fim sănătoși și cine l-a crescut!”
„Îl spălăm, îl parlim cu paie, îl pârlim și cu ferigă de pădure. Coace șoriciul bine, îl frecăm bine cu sare, n-am ajuns la ferigă.”
„Se mai pierde tradiția, dar noi încă mai facem ca părinții și bunicii noștri. Toți venim de la țară, toți am trăit cu așa ceva, cu animale. Și am făcut și școală.”
Citeste si: Petrecere de Ignat cu artiști de seamă
„Aici e cu rânduiala! el e măcelar, eu n-am dexteritate. Mai pune o țară să iasă unghiile!
Trebuie un coordonator: doi români când merg pe stradă unul dintre ei e șef să-i coordoneze.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Pe laterală, uite, dă semne unde e copt.
Curăță cu cuțitul, uite îi mai dăm o tură. Când era zăpadă puneam așa.
Uite așa, unghiile se folosesc la piftie. Nicușor, niște haine mai rele că puțim a fum!”
Urmează tura a doua de paie, pentru ca șoriciul să fie bine pârlit și carnea pregătită pentru toată procedura de care vor fi responsabile femeile ceva mai târziu.
„Dacă e afumat e și carnea mai bună. Se pune în fum tot șoriciul să se facă că lumea.
Îl lăsăm să se hodine, să se ducă jarul și apoi îl spălăm, acum e cam gata cu el menirea lui o fu să manace să crească. Ăsta e al doilea, mai mic, i-o venit rândul și pregătim tot ce trebuie d-ale porcului cum se zice.”
Odată parlit, măturat și odihnit, animalul intră sub lama cuțitului, cu care se verifică atent șoriciul. Urmează apoi să fie curățat.
Citeste si: Calendar ortodox 21 decembrie 2021. Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși
„Aici cum o stat pe burtă cum o fost ars. Aici au fost paie multe, uite așa copt copt. Aici iară. Dar ce gust îi da ferigă, are gust aparte. Cu ferigă adusă din pădure se usucă și și are cotoare groase ca paiul și arde mai mult.”
Și cum cea mai bună legumă e porcul, numai noi românii știm că nimic nu se aruncă, totul... se mănâncă de la bot până la coadă!
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Slănina, mușchiul și carnea se sărează și se lasă la zvântat câteva zile. După aceea se afumă încet timp de două-trei zile. Pentru cârnați se folosesc doar ingrediente naturale: carne, usturoi, sare și piper.
Între timp, organele ajung la fiert pentru tobă, caltaboși și alte preparate care vor ajunge pe masa de Crăciun. Nimeni nu stă și fiecare știe clar ce are de făcut pentru ca treaba să iasă bine și repede..
E vremea prânzului , așa că pomana porcului nu se lasă așteptată. În curte, pe pirostrii fierbe un mare ceaun pentru mămăligă făcută că la stână, în care bunicul amestecă de zor.
