Close sidebar
Close sidebar

VIDEO - Asta-i România! Tragedia umană în coloniile de pe groapa de gunoi: Poveștile sfâșietoare ale celor condamnați să trăiască în Pata-Rât, ghetoul de la marginea Clujului

S-au născut, trăiesc și mor înainte să îmbătrânească, în colonii improvizate pe groapa de gunoi. Nimeni nu știe câți sunt și nici cât de disperați să supraviețuiască în adăposturi improvizate, printre șobolani și miros greu de suportat. Aproape o mie dintre ei sunt copii, condamnați să crească odată cu munții de gunoaie din jur. E tabloul sinistru de la Pata-Rât, un ghetou uriaș aflat la marginea unuia dintre cele mai dezvoltate orașe ale României: Clujul. E locul în care se scriu zilnic povești zguduitoare, destine aruncate la gunoi - e iadul unora și raiul altora.

Maria Stiuca,

Tragedia umană în coloniile de pe groapa de gunoi: Poveștile sfâșietoare ale celor condamnați să trăiască în Pata Rât, ghetoul de la marginea Clujului

[Sursa foto: Asta-i România]

DISTRIBUIE
acest articol


In articol:

Nu suntem în Africa, nici în favelele din America de Sud, și nici în vreo altă țară din lumea a treia. Suntem la marginea unuia dintre cele mai dezvoltate și mai scumpe orașe din țară: Clujul. Aici, departe de tot ce știm noi că înseamnă civilizație, există de zeci de ani o alta Românie... una paralelă, numită Pata-Rât, un iad din care scapă cine poate. Cei mai mulți sunt condamnați să se nască, să trăiască și să îmbătrânească în ghetourile astea.

Pata-Rât: Iadul ascuns pe groapa de gunoi- Povestea cutremurătoare a supraviețuitorilor condamnați să trăiască în această colonie mizerabilă

„- Aici dacă bat... se aude ca și cum ar fi plin de grăunțe de șobolani…

- Cum e să îți crești copilul într-un astfel de mediu?

- Foarte rău! Nu îl poți crește liniștit. Nu poți să îl lași singur în pat, să ies până afară, pentru că umblă șoarecii. Fata, cât e de mică, stă în pat. Acolo umblă șoricelul”,

mărturisește un membru al unei familii din zonă.

Citește și: EXCLUSIV: Fermier disperat după ce un bărbat îi distruge culturile/ Elena Gustoi: ”A intrat în solă, a culcat și a distrus grâul”

În jurul gropii sunt destinele, unele aruncate definitiv la gunoi, altele care abia se țes în labirintul de barăci improvizate: copii aduși pe lume în cutii de carton, crescuți laolaltă cu șobolanii, desculți și murdari, cautând mereu lumina de dincolo de groapă.

Citeste si: Oana Roman, în doliu! Vedeta a pierdut o persoana dragă: „A plecat brusc și tragic!”. Despre cine este vorba?- kanald.ro

Citeste si: Jador nu s-a putut abține după declarația publică a Oanei Ciocan! Ce a făcut artistul, când a auzit ce a spus fosta iubită despre el, în plin scandal cu Zanni?- wowbiz.ro

Citeste si: Cercetătorii au descoperit „timpul negativ” într-un experiment de fizică cuantică- antena3.ro

Peste toate plutește permanent un miros înțepător de gunoi fermentat, care îți intră în nas, în piele, în suflet. Ți-e greu să respiri, și mai greu... să trăiești aici.

„Ești gazat de noxe de la gunoiul care mucegăiește… pe termen lung te gazează și te termină aici, în comunitate”. 

Pentru unii Pata-Rât e iad, pentru alții... e mină de aur.

Citește și: Risc de holeră în Marea Neagră, la 300 de kilometri de România. Accesul oamenilor pe plajă, interzis

Și totuși, groapa înseamnă viață, de fapt supraviețuire. Așa arată lumea celor săraci, pentru care gunoiul este aur! Pentru ei, mizeriile, deșeurile, resturile de mâncare, nu mai au miros demult. Ceea ce restul lumii aruncă, pentru ei e mană cerească.

Ziua începe pe marginea gropii, unde oamenii roiesc precum furnicile pe un mușuroi imens. Cu târnăcopul sau cu mâinile goale sapă și caută orice ar putea să le aducă un leu de o pâine.

Pata-Rât: Tabloul tragic al celor patru colonii de rromi- „O pată urâtă pe obrazul statului român”

Pata-Rât sau, mai bine zis, „pata urâtă de pe obrazul statului român” este formată din patru colonii de rromi, toate având istorii diferite: Dallasul, apărută în anii 60-70 într-o zonă în care fabricile din Cluj își depozitau deșeurile, Cantonul, apărut în anii 90 când câteva familii fără adăpost încep să se așeze aici și unde ajung mai târziu peste 80 de persoane aduse cu forța din oraș. Apoi Rampa, în 2004, când mai multe familii de rromi nomazi se refugiază pe rampa de gunoi. Și ultima, e colonia Coastei, formată în 2010, când Primăria Clujului a strămutat aici, în case modulare câteva familii evacuate dintr-o zonă centrală a orașului.

Citeste si: Cine poate beneficia de ajutoarele de încălzire 2024-2025. Care este termenul limită pentru depunerea cererilor de încălzire- kfetele.ro

Citeste si: Dorian Popa dă lovitura în industria alimentară! Pizza care ii poarta numele, epuizată încă de la lansare. Cât costă cel mai nou produs al artistului- radioimpuls.ro

Citeste si: Cercetătorii au descoperit „timpul negativ” într-un experiment de fizică cuantică- antena3.ro

Citește și: VIDEO- Succesul fără cârciumi: O comună din Dolj devine magnet pentru antreprenori, transformând ulițele în centre de afaceri și creând noi oportunități de angajare

În Pata-Rât sunt aproximativ 400 de familii înregistrate, dar nimeni nu știe numărul real al celor care trăiesc aici. Unii se nasc, alții mor, și cei mai mulți nu au acte de identitate. În urmă cu doi ani, într-o campanie de Crăciun, Pepe a aflat că cel puțin 1.100 de copii trăiesc aici.

Citește și: Infrastructură în avans: Ministerul Dezvoltării investește peste 262 de milioane lei în drumuri, apă, canalizare și poduri prin Programul „Anghel Saligny”

Sărăcia unora e bogăția altora. De zeci de ani, la Pata-Rât gunoiul e o afacere care miroase. Nimeni nu are interesul ca toate coloniile astea să dispară. Ar dispărea și sursa de bani, acuză vehement Alex Fechete.

Citește-ne pe

Clipul zilei
Te-ar putea interesa si
NOUTĂȚI