In articol:
- Pata-Rât: Iadul ascuns pe groapa de gunoi- Povestea cutremurătoare a supraviețuitorilor condamnați să trăiască în această colonie mizerabilă
- Pata-Rât: Tabloul tragic al celor patru colonii de rromi- „O pată urâtă pe obrazul statului român”
Nu suntem în Africa, nici în favelele din America de Sud, și nici în vreo altă țară din lumea a treia.
Pata-Rât: Iadul ascuns pe groapa de gunoi- Povestea cutremurătoare a supraviețuitorilor condamnați să trăiască în această colonie mizerabilă
„- Aici dacă bat... se aude ca și cum ar fi plin de grăunțe de șobolani…
- Cum e să îți crești copilul într-un astfel de mediu?
- Foarte rău! Nu îl poți crește liniștit. Nu poți să îl lași singur în pat, să ies până afară, pentru că umblă șoarecii. Fata, cât e de mică, stă în pat. Acolo umblă șoricelul”,
În jurul gropii sunt destinele, unele aruncate definitiv la gunoi, altele care abia se țes în labirintul de barăci improvizate: copii aduși pe lume în cutii de carton, crescuți laolaltă cu șobolanii, desculți și murdari, cautând mereu lumina de dincolo de groapă.
Peste toate plutește permanent un miros înțepător de gunoi fermentat, care îți intră în nas, în piele, în suflet. Ți-e greu să respiri, și mai greu... să trăiești aici.
„Ești gazat de noxe de la gunoiul care mucegăiește… pe termen lung te gazează și te termină aici, în comunitate”.
Pentru unii Pata-Rât e iad, pentru alții... e mină de aur.
Citește și: Risc de holeră în Marea Neagră, la 300 de kilometri de România. Accesul oamenilor pe plajă, interzis
Și totuși, groapa înseamnă viață, de fapt supraviețuire. Așa arată lumea celor săraci, pentru care gunoiul este aur! Pentru ei, mizeriile, deșeurile, resturile de mâncare, nu mai au miros demult. Ceea ce restul lumii aruncă, pentru ei e mană cerească.
Ziua începe pe marginea gropii, unde oamenii roiesc precum furnicile pe un mușuroi imens. Cu târnăcopul sau cu mâinile goale sapă și caută orice ar putea să le aducă un leu de o pâine.
Pata-Rât: Tabloul tragic al celor patru colonii de rromi- „O pată urâtă pe obrazul statului român”
Pata-Rât sau, mai bine zis, „pata urâtă de pe obrazul statului român” este formată din patru colonii de rromi, toate având istorii diferite: Dallasul, apărută în anii 60-70 într-o zonă în care fabricile din Cluj își depozitau deșeurile, Cantonul, apărut în anii 90 când câteva familii fără adăpost încep să se așeze aici și unde ajung mai târziu peste 80 de persoane aduse cu forța din oraș. Apoi Rampa, în 2004, când mai multe familii de rromi nomazi se refugiază pe rampa de gunoi. Și ultima, e colonia Coastei, formată în 2010, când Primăria Clujului a strămutat aici, în case modulare câteva familii evacuate dintr-o zonă centrală a orașului.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În Pata-Rât sunt aproximativ 400 de familii înregistrate, dar nimeni nu știe numărul real al celor care trăiesc aici. Unii se nasc, alții mor, și cei mai mulți nu au acte de identitate. În urmă cu doi ani, într-o campanie de Crăciun, Pepe a aflat că cel puțin 1.100 de copii trăiesc aici.
Sărăcia unora e bogăția altora. De zeci de ani, la Pata-Rât gunoiul e o afacere care miroase. Nimeni nu are interesul ca toate coloniile astea să dispară. Ar dispărea și sursa de bani, acuză vehement Alex Fechete.