Liviu Fenoghen, directorul CSALB, o instituție care ne ajută gratuit să ne soluționăm disputele cu banca, ne explică când este nevoie să apelăm la un credit de nevoi personale și cum putem scăpa mai repede de el.
Credit pentru alt credit, ce riscuri sunt[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]„Inflația în creștere, facturile mari și salariile care nu țin pasul cu ele îi determină pe mulți români să apeleze la creditele de nevoi personale. O variantă aparent ușoară de a face rost de bani, dar care vine cu multe riscuri. Când e împrumutul rapid o soluție pentru noi dar și cum să scăpăm mai repede de datorii ne spune astăzi Liviu Fenoghen, directorul CSALB, o instituție care ne ajută gratuit să ne soluționăm disputele cu banca”, a transmis Cristina Dorobanțu, prezentatoarea Știrilor Kanal D.
Cristina Dorobanțu: Bună dimineața, bine ați venit la noi!â
Liviu Fenoghen: Bună dimineața, vă mulțumesc frumos pentru invitație!
Cristina Dorobanțu: Așadar, când sunt creditele de nevoi personale o idee bună?
Citește și: Cursul valutar BNR pentru 16 februarie 2023: Cât costă un gram de aur?
Liviu Fenoghen: O idee bună ori de câte ori avem cu adevărat nevoie de sumele respective sau de bunurile pe care le putem cumpăra cu sumele respective. Că este vorba despre mașină, că este vorba despre orice obiect de uz casnic, să spunem, dacă avem nevoie cu adevărat de ele pot fi o idee bună. Dar trebuie ideea aceasta să o analizăm cu foarte multă precauție. Deci nu cu pesimism, ci cu precauție.
La fel ca și un credit pentru o casă, dar și creditele de consum care dețin la ora actuală cea mai mare pondere, inclusiv în negocierile care vin prin intermediul și care se rezolvă prin intermediul CSALB, aceste credite trebuie să fie analizate cumva cu precauție așa cum am spus. În sensul am nevoie pot să plătesc rata respectivă, trebuie să fac un exercițiu să văd de câteva luni de zile dacă mi-aș putea permite să plătesc rata. Este foarte simplu, am nevoie, de exemplu, de 50 de mii de lei pentru anumit un anumit obiect pe care vreau să-l iau. Dobânda este de aproximativ 10 la sută, este pe cinci ani de zile, perioada, să zicem, maximă înseamnă că am undeva o rată de o mie și un pic de lei. Această rată, dacă reușesc să o pun deoparte trei luni, cinci luni, șase luni de zile, va fi un exercițiu nemaipomenit care îmi va arăta mie: pot să fac acest exercițiu? Adică dacă voi putea plăti rata lună de lună sau nu. Că dacă am intrat după două luni de zile în suma respectivă pe care am strâns-o este clar că încă nu sunt pregătit. În plus, constituie ulterior un avans. Nu va trebui să mai iau un credit foarte mare. Voi lua un credit mai mic pentru că am strâns o anumită sumă de bani, mai ales dacă fac exercițiu mai mult timp.Cristina Dorobanțu: Ce oameni nu ar trebui să ia un credit de nevoi personale?
Liviu Fenoghen: Nu există o anumită categorie de oameni care să nu ia. Și o persoană care are, poate, niveluri minime de venituri, dacă reușește să facă acest exercițiu de economisire și dacă nu se îndatorează la maxim, pentru că știm noi gradul de îndatorare la maxim este de 40 la sută, să zicem, pentru creditele de consum, 45 la sută pentru credite ipotecare de tip Noua Casă.
Haideți să nu mergem cu îndatorarea până la 40 la sută. Acela este nivelul maxim acceptabil de lege. Să facem astfel încât rata să fie acceptabilă, să fie 20 la sută, de ce să nu fie 10-15 la sută din veniturile pe care le avem în familie. Astfel încât și în condiții de șoc, cum au fost, de exemplu, condiții de criză, dacă valuta este alta decât valuta națională, valuta creditului în euro, dacă ar crește cursul euro sau cum a fost cazul acela cu francii elvețieni. Dacă crește cursul brusc așa să pot face față acestui scenariu de stres. Deci când spunem 40 la sută nu înseamnă că ne împrumutăm până la 40 la sută din veniturile noastre. Ideal ar fi să ne împrumutăm undeva la un nivel suportabil mult mai jos.Cristina Dorobanțu: Mulți au credite de nevoi personale pentru a achita alte rate. Ce părere aveți?
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Liviu Fenoghen: Se poate face și așa ceva. De exemplu, dacă e un credit ipotecar care e undeva poate spre final deja și poate costurile sale au fost mult mai mari decât cele care sunt acum în piață aș putea să iau. Este creditul de refinanțare. Deci să mă duc la bancă sau la o altă bancă unde costurile pentru un astfel de credit pot fi mai mici pot fi mai suportabile. Iau creditul, sting pe cel mare pentru că se stinge principalul din creditul pe care îl am deja în derulare, iar pentru acest credit pe care l-am luat cheltuielile vor fi mai mici. Dar trebuie să fiu atent dacă și această refinanțare nu presupune cumva să constitui garanții suplimentare sau pentru că toate aceste cheltuieli cu constituirea de garanții trebuie avute în vedere pentru că le voi suporta tot eu. Însă, poate fi și aceasta o soluție. Un credit de refinanțare cu care să-mi achit o datorie mai veche și să rămân pe costuri mai mici. Am avut înainte rata de 1000, să spunem, de lei pe lună și acum o s-o am de 700. Iată. Chiar merită un asemenea efort făcut, iarăși, cu precauție cu grijă.
Cristina Dorobanțu: Este o idee bună să luăm un credit pentru nevoile de zi cu zi? Mâncare, facturi?
Liviu Fenoghen: Aș zice că mai bine mai strângem din curea, cum s-ar spune. E o idee bună să iau credit pentru educație, să investesc în educație, în educația mea sau în educația copiilor noștri. E întotdeauna o idee bună pentru că voi avea de câștigat la final. Dar să ne plătim facturile sau pentru vacanțe în locuri exotice, mai bine preferăm să facem o vacanță în costuri mai reduse decât să accesăm un credit pentru că am mai văzut așa ceva și credeți-mă că ajung ulterior cu probleme.
Cristina Dorobanțu: Ce drepturi avem când luăm credite de nevoi personale?
Citește și: Importanța utilizării energiei solare pentru un viitor sustenabil
Liviu Fenoghen: Dreptul de a fi informat în legătură cu toate costurile pe care le presupune creditul respectiv, dreptul de a citi, putem să luăm contractul de credit acasă să-l citim și nu numai să-l citim. E o recomandare pe care o facem pentru toți, inclusiv pentru consumatorii care au venit la CSALB și care vin și întrebăm: ați citit acest contract de credit? Dar dincolo de faptul că l-ați citit sau nu, ați înțeles fiecare clauză din el? Pentru că dacă n-ați înțeles o clauză și dacă ați semnat în necunoștință de cauză este un risc pe care vi l-ați asumat, dar nu este corect așa. În mod normal trebuie să luăm contractul acela de credit, citim acasă dacă există clauze pe care nu le înțelegem, să întrebăm la bancă, dacă nu reușim să primim explicații de la bancă, să întrebăm pe cineva care este jurist, avocat, astfel încât să ni se explice toate consecințele posibile și de-abia după aceea să semnăm contractul respectiv de credit.
Cristina Dorobanțu: Cât de stabilă este dobânda la astfel de împrumuturi?
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Liviu Fenoghen: Depinde. Dacă este vorba despre o dobândă care este variabilă, la ora actuală o să fie doar în funcție de IRCC. ROBOR-ul nu se mai aplică din mai 2019. Deci nu mai avem practic ROBOR decât pe contractele care vin din urmă. Preferabil ar fi o dobândă fixă, practic adică o rată fixă. Pentru că astfel, dacă va fi în funcție de IRCC, de variația acestui indice, va crește sau nu, va scădea și rata creditului. Poate fi și mai avantajos la un moment dat dacă IRCC-ul va scădea și ne dorim din suflet să mai scadă, dar există și potențialul, evident, de creștere. Așa cum s-a întâmplat în perioada aceasta, am avut un IRCC mic și am ajuns la ora actuală undeva la 5,97 IRCC-ul.
Cristina Dorobanțu: Cum scăpăm de un credit de nevoi personale?
Liviu Fenoghen: Cum scăpăm în sensul că putem să facem plăț,i să știți, în avans. Cam asta ar fi una dintre ideile minunate pe care le putem avea. De ce? Pentru că o rată este compusă din partea de principal, din partea de credit și din partea de dobândă. Imaginați-vă că noi, dacă plătim mai ales la început când dacă avem, de exemplu, mecanismul de rambursare în rate egale, dar atenție, nu-i dobânda egală, ratele sunt egale în sensul că principalul este foarte mic la început și ulterior crește, dobânda este foarte mare la început și ulterior descrește. O sumă plătită în avans înapoi. Deci o rambursare în avans făcută va șterge foarte multe rate din principal, evident că va șterge și dobânzile care sunt aferente. Și atunci fie putem să ne micșorăm dobânda, fie putem să micșorăm perioada de creditare. Costurile vor scădea. Deci plata în avans, rambursarea în avans, este o idee foarte bună. Dacă totuși nu putem să facem așa ceva și sunt probleme, toate aceste probleme care afectează capacitatea de rambursare a creditului respectiv pot să fie renegociate prin intermediul CSALB, prin intermediul centrului de soluționare alternativă.
Cristina Dorobanțu: Cum putem apela la instituția dumneavoastră?
Liviu Fenoghen: Foarte simplu. Intrați pe site-ul csalb.ro, veți fi orientat imediat de pe prima pagină către o aplicație care se completează extrem de ușor, în sensul că nu vă trebuie cunoștință de specialitate pentru așa ceva. Spuneți care sunt datele dumneavoastră. Evident cu cine aveți problemă, cu banca sau cu IFN-ul, arătați care este problema și credeți-mă, de multe ori, spun consumatorii că nu mai pot să mai plătească ratele. Ulterior, atașează documentele care dovedesc faptul că se află într-o situație dificilă. Toate aceste documente sunt trimise către bancă împreună cu cererea. Banca decide dacă intră în negociere. Este o procedură voluntară de partea ambelor părți. Se desemnează în mod aleatoriu un conciliator, un specialist care-i asistă în această negociere, discută cu consumatorul, vede care sunt problemele dumnealui reale, de ce nu mai poate să mai plătească, discută cu banca, vede până unde se poate face negocierea. Urmează o negociere și conciliatorul le propune părților o soluție. Acea soluție poate să mai fie negociată, se mai poate face un fine tuning asupra ei și, la final, dacă ambele părți sunt mulțumite cu soluția aceea, se transformă într-o hotărâre care are puterea unei hotărâri judecătorești care a fost obținută cu costuri zero pentru consumator, costuri modice pentru bancă, undeva la 993 de de lei, a fost obținut într-un timp record. Deci, știți că un proces în instanță durează ani de zile. După lege, ar trebui să se rezolve în 90 de zile, dar noi, în ultimii ani, avem undeva o medie de o lună sau chiar sub o lună, deși 25-25 de zile a fost media ultimilor doi ani de zile. Și se rezolvă de maniera că acel raport contractual va fi ajustat conform negocierii printr-un act adițional și unde ai plătit înainte, aveai de plată 1.000 de lei și nu puteai să plătești, vei avea 650 de lei pe care poți să-i plătești. Nu pot fi decât beneficii, practic, pentru consumator, nu i se poate agrava situația în niciun caz pentru că dacă sunt nemulțumiți de soluția care s-a dat, pot să iasă din această negociere fără niciun fel de probleme.
