În agenția pe care Robert o conduce și în care peste jumătate din angajați sunt generația Z au jucării, poze cu ei pe pereți și o aplicație în care își dau like-uri pentru ce au făcut bine, ca pe social media: „Păi, de exemplu, o avem pe colega Irina care a primit un kudos din partea coleguței Alina pentru dedicare și calitatea posturilor pe care le-a făcut pentru un client.
Este foarte implicată, proactivă și înțelege foarte, foarte bine brandul. Tinerii au nevoie de apreciere, tinerii când sunt apreciați sunt și mai deschiși să colaboreze și mai bine cu echipele de proiect sau cu oamenii din management.”
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro
Citeste si: INTERVIU. Traian Băsescu: ”Sunt cei mai slabi candidați din toate alegerile prezidențiale prin care a trecut România”- wowbiz.ro
În aceste condiții, companiile par să nu aibă de ales, ci să se schimbe. Specialiștii vorbesc despre o nouă cultură în companii: a șefului de treabă, unul care oferă aprecieri și pentru un efort mic. Asta, pentru angajatul de generație Z, valorează mai mult decât salariul iar când greșește vrea să fie corectat cu blândețe și în niciun caz să nu se urle la el. Abordarea de tip „nu e bine” fără o explicație e ceva ce îi poate face pe tineri chiar să își dea demisia.
Un sfert dintre ei au părăsit un loc de muncă din cauza șefului. Ștefania are douăzeci și trei de ani și ne confirmă:
„Mi se pare mai mult ca angajatorii sunt cei care nu ne oferă nouă posibilitatea de a face asta, pentru că nu se adaptează cerințelor noastre și nevoilor noastre, de a te simți într-un mediu safe, de a avea colegi care sunt friendly cu tine și sunt dispuși să-ți explice.”
De cealaltă parte a baricadei sunt angajatorii care îi acuză pe tineri de lipsă de profesionalism. Șase din zece manageri au dat afară un angajat tânăr în ultimul an, iar alții nici măcar nu vor să recruteze din categoria lor de vârstă. Cine are totuși dreptate?
„Cred că este ca într-o relație de cuplu, în care și angajatorul și angajatul trebuie să se întâlnească undeva la mijloc.
Și angajatorul trebuie să înțeleagă un pic nevoia angajatului, pe de altă parte nici angajatul nu cred că ar trebui să abuzeze de asta.” Cert este că piața muncii se schimbă. Până anul viitor, un sfert din forța de muncă a lumii va fi formată din tineri născuți după 1997.