Febra și tusea dau bătăi de cap părinților. Descoperă un tratament adecvat, dar și secretul imunității pentru cei mici, de la medicul pediatru Alexandra Duma.
Tusea persistă, ce e de făcut[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]"Febra la copii și tusea pe o perioadă îndelungată sunt simptomele care îi îngrijorează cel mai mult pe părinți, iar tratamentul le dă deseori bătăi de cap. Despre aceste stări de rău ale micuților, dar și care este secretul unei imunități bune a copiilor, aflăm în această dimineață de la medicul pediatru Alexandra Duma", a transmis Simona Pătruleasa.
- Ce facem atunci când copilul nostru are febră? Mulți părinți sunt tentați să dea din start antibiotic. Cum procedăm?
Ar trebui să nu ne sperie febra, să nu cădem în fobia febrei. Febra este un lucru bun, este un mecanism de luptă al organismului, prin febră se descarcă un organism substanțe care ne ajută să luptăm cu boala, deci febra ne trebuie, nu vrem să scăpăm de ea și înainte să discutăm ce dăm de febră aș vrea să amintesc că în pandemie au apărut tot felul de device-uri și gadget-uri de măsurare a temperaturii, care au un grad mare de eroare, deci să fim atenți. Să măsurăm temperatura cu lucruri demonstrate științific, că o fac corect, termometrul cu capul flexibil și cel cu cap intrauricular, restul, cum spuneam, au un grad mare de eroare. În ceea ce privește ce dăm de febră, în România sunt două mari categorii de doctori, paracetamol și ibuprofenul, în diferite forme, dar când dăm de febră, nu dăm de febră, dăm de febră la copilul care are o stare generală modificată, îl doare capul, varsă, nu mai face activitățile care îi fac plăcere, atuncea îi dăm de temperatură, dar dacă are treizeci și nouă, râde, e vioi, dansează îl lăsăm în pace. Adică, ideal ar fi să lăsăm organismul să lupte cu febra fără să îi dăm absolut nimic, pentru că noi suntem tentați să dăm chiar și la treizeci și opt cu ceva. Suntem tentați, se pare că există o fobie a febrei atât în partea de părinți, cât și în partea medicală și noi suntem vinovați de această fobie, dar ar trebui să urmărim copilul și să fim atenți ce asociază în afară de febră și putem să amintim ca semnale de alarmă febra plus convulsii, da există o categorie de vârstă, etapa de vârstă trei luni cinci ani când copilul este predispus de a face convulsii, suntem atenți dacă de exemplu copilul intră în comă nu mai răspunde, nu-l mai putem trezi, asta ne gândim că e o problemă la cap sau dacă are o erupție pe piele care nu dispare la presiune, spunem noi medicii, adică punem un pahar pe piele, ne uităm prin pahar și erupția nu dispare, atunci ne gândim la boala meningococică și în schemă națională de vaccinare nu este inclus vaccinul pentru boala menigococică, nu degeaba se numește purpură fulminans. Ne îmbolnăvim de ea dimineața și până seara putem să murim. În ceea ce privește antibioticele, ne ferim de ele. Șaptezeci și cinci la sută din bolile copilului sunt virale, dacă nu suntem atenți în momentul de față la cum dăm antibiotice, peste ani și ani, nu ai putea trata boli banale cu antibiotic, gen infecție urinară, a declarat medic Alexandra Duma.
- Ce indică febra, mai ales la copiii care iată, merg la grădiniță, la școală în sezonul rece?
Este un răspuns al organismului cu întâlnirea cu un agent patogen, îi spunem noi virus sau bacterie, un musafir nepoftit. Acest musafir nepoftit, slavă Domnului, am învățat, tot în pandemie, că putem să-i dăm un nume. Sunt aceste teste rapide la îndemâna noastră, a tuturor acum și este important să-i dăm un nume, mai ales pentru sugar, de exemplu, care are un sistem imunitar nepregătit, care are și căi respiratorii mici, care se pot încărca cu mucus și care mucus poate să meargă gravitațional spre ureche, de exemplu, dacă nu spre plămâni și să provoace alte infecții. Deci în ceea ce privește febra în afară de simptomele asociate și vârsta la care facem febră, este important, amintim de nou născut, pentru care febra poate să fie catastrofală, unu două luni. Copilul de unu două luni care are deja rămâne fără anticorpii de la mamă și trei luni cinci ani care spuneam că sunt la risc de convulsii febrile, de aia medicii, să zicem, că au inventat un model al semaforului se numește, unde roșu înseamnă pericol mare, pericol grav și tot la fel este asocierea de febră plus ceva febră plus convulsii, copilul care are vărsături frecvente, nu mai udă pampersuri deci ne gândim la semne deshidratare, copilul hiporeactiv îi spunem noi, adică nu reușim să-l mai trezim sau copilul care respiră repede are mai mult de șaizeci de respirații pe minut, are tiraj, trage de coaste, deci sunt niște semne care ne pot arăta exact și ne pot orienta, a declarat medic Alexandra Duma.
- Virozele la copii sunt deseori însoțite de o tuse ce persistă săptămâni bune. Le dăm copiilor antibiotice în acest caz?
Antibioticul rezervăm strict pentru suprainfectarea bacteriană din cazul virozelor. Dacă avem un copil care este purtător intranazal de pneumococ, face gripă, gripa va duce la multiplicare bacteriană și atunci copilul nostru cu pneumococ va face toate semnele bolii pneumococice serioase, pneumonie, sinuzită, otită, deci repet, păstrăm antibioticele strict pentru suprainfectarea bacteriană. În rest, în cadrul unei viroze comune poate să dureze până la două săptămâni douăzeci și cinci la sută din copii tușesc până la trei săptămâni dacă tusea depășește patru săptămâni, atunci tusea trebuie evaluată de un medic obligatoriu. Tusea este și ea de mai multe feluri, din câte știm uscată și atunci când exroductrează, productivă, a declarat medic Alexandra Duma.
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
- Știm că mulți părinți apelează la siropuri de tuse, care sunt pline de zahăr. Cât de bune sunt?
Așa este, dar nu este singura problemă pe care au siropurile. Tot la fel, în virozele obișnuite nu sunt recomandate, nici expectorantă, nici mucolitice, nici bronhodilatatoare, suntem atenți și la moda aerosolilor. Academia americană de pediatrie a interzis în vârstă de patru ani medicamentele adevărate de tuse, codină de xtrometorfoan, pentru că au avut loc accidente în care copiii s-au înecat cu mucul și au decedat. Cred că mă întrebați însă de siropurile care se vând fără rețetă, care din păcate nu și-au dovedit eficiența în studii față de medicamentele placebo și atunci avem date conflictuale. Le dăm le oferim hidratare, le oferim ceaiuri calde, le oferim miere, o linguriță de miere reduce tusea, scade producția de mucus este eficientă, ieftină, are profil de siguranță ridicat și pentru copilul mai mare putem să oferim pastilă de supt, a declarat medic Alexandra Duma.
- Medicii spun în general să evităm Paracetamolul, ca tratament al copilului pentru că poate dăuna ficatului. Ce părere aveți?
Este adevărat. Paracetamolul este pe locul unu în ceea ce privește medicamentele obișnuite care dau toxicitate hepatică severă. Intoxicația cu paracetamol duce la probleme serioase de sănătate, până la deces, intoxicație însemnând că luăm mai mult dintr-un medicament decât ne trebuie și asta poate să fie, pentru că ne dorim noi sau pentru sau accidental la copii, accidental ori nu suntem atenți la etichetă și același și medicamentul este conținut în mai multe mai multe tipuri de medicamente sau când copilul are acces la dulapul de medicamente și și ia din siropel. O doză de două sute de miligrame pe kilogram corp poate să ducă la deces. La copil, simptomele intoxicații la copil sunt diferite de la absența lor până la dureri abdominale, greață, vărsături, poate să apară culoarea galbenă a pielii, adică icter, dar avem în București singurul departament de toxicologie pediatrică, la spitalul clinic de urgență pentru copii Grigore Alexandrescu, care are un serviciu telefonic toxapel, unde douăzeci și patru din douăzeci și patru un specialist ne poate spune ce să facem cu copilul nostru dacă a luat mai mult dintr-un medicament, a declarat medic Alexandra Duma.
- Știm că există și trucuri pentru a crește imunitatea copilului, se recomandă mersul în aer liber, indiferent dacă afară e frig sau nu. Este adevărat?
Este adevărat. Imunitatea nu se învață, nu există rețete universale pentru stimularea imunității, dar sunt câteva lucruri care ar trebui să funcționeze la majoritatea copiilor și anume o alimentație corectă și echilibrată pentru vârstă, mișcarea în aer liber și atenție la orele de somn, de privarea de somn, scade imunitatea. De asemenea aș vrea să punctez și stresul, copiii nu au șefi, nu au ședințe, dar și pentru ei anumite evenimente sunt stresante, schimbarea clasică de exemplu și asta le scade imunitatea, deci sunt și factori externi foarte importanți de care ar trebui să ținem cont, a declarat medic Alexandra Duma.
- Iar la final aș vrea să ne spuneți când dăm vitamine copiilor și care ar fi cele recomandate?
Aș vrea să menționez că nu dăm vitamine decât dacă avem o lipsă a acestora demonstrată. Într-adevăr, lipsa de vitamina C scade imunitatea și avem nevoie de ea, dar ne luăm întreaga cantitate necesară de vitamina C din fructe și legume proaspete, nu avem nevoie de suplimente alimentare scumpe pe care apoi să le eliminăm prin urină. E o discuție în legătură cu vitamina D pe care nu o luăm suficient din alimente și nu avem nici acces acum la soare, care de și de unde să ne procurăm, și atunci vitamina D ar trebui să ar trebui să suplimentăm pe gură, restul de suplimente care ar vrea să scadă durata și simptomele din răceală nu și au dovedit eficiența, a declarat medic Alexandra Duma.
FRUCTUL verii care te protejează de CANCER la plămâni şi stomac
