Din cauza consumului ridicat, furnizorii au fost nevoiți să apeleze la importuri, ceea ce a dus la o creștere a tarifului din factură.
„Gerul din februarie a adus la o explozie a facturilor la gaze. Consumul a fost atât de ridicat încât furnizorii au apelat la importuri scumpe, iar cei care au pornit centrale la maximum s-au trezit cu facturi de două ori mai mari”, a spus Cosmin Cernat.
„Eu plătesc în fiecare lună la gaze peste trei sute de lei, peste trei sute de lei.
Alții deja s-au obișnuit cu scumpirile, așa că șocul nu a fost la fel de mare: „La gaze cam o mie trei sute. Cam cu cinci sute de lei(n.red. mai mult)”.
Sunt trei motive pentru care ne-am putea trezi că avem de plătit o avere pentru gaze.
În plus, din cauza consumului ridicat, furnizorii au fost nevoiți să apeleze la importuri, ceea ce a dus la o creștere a tarifului din factură: „Am avut o lună februarie în care au trebuit să cumpere importuri, importuri care au fost la prețuri
foarte mari. Prețul cu care l-au facturat mulți dintre aceștia a fost de zero treizeci și unu, dar nu peste zero treizeci și unu. Anul trecut, în luna februarie, era undeva la zero virgulă douăzeci și opt de lei- zero douăzeci și nouă de lei cu tot cu TVA kilowattul, de aia zic o creștere de circa zece, doisprezece la sută față de anul trecut.”Un alt motiv ar fi că suma cuprinde mai multe luni de consum, așa că este nevoie să fim atenți la ce scrie în factură și să vorbim cu furnizorul dacă observăm o eroare. Partea bună este că schema de plafonare a fost extinsă până anul viitor, dar doar pentru gaze. Dacă vorbim despre energie electrică, în vară consumatorii vor avea de suferit.
„Majoritatea românilor plătesc acum șaizeci și opt de bani pe kilowatt/oră, ceea ce la un consum de o sută de kilowați/oră lunar înseamnă o factură de șaizeci și opt de lei.
Pentru restul românilor care au un consum mai mare, scumpirea nu va fi atât de aspră.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
