In articol:
- Cele mai controversate decizii financiare ale Guvernului pentru 2024
- Ministrul de Finanțe, laude pentru bugetul pe 2024
- Cine pierde și cine câștigă din Bugetul de stat pe 2024
- Cresc cheltuielile de personal și cele cu asistența socială
- Câți bani se duc la bugetele locale în 2024 din bugetul de stat
UPDATE. Proiectul de buget pe anul 2024 a primit un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social (CES). Acest aviz este unul consultativ, fără să oblige Executivul să țină cont de el.
După creșterea estimată de 3,4 procente, PIB-ul se va ridica anul viitor la 1.734 miliarde lei. Deficitul bugetar luat în calcul de Guvern este de 5% din PIB.
Un alt indicator-cheie estimat de Guvern pentru anul 2024 este inflația medie anuală, calculată la 6%, în acord cu prognozele instituțiilor independente.
Cele mai controversate decizii financiare ale Guvernului pentru 2024
1. Proiectul bugetului de stat pe anul 2024 conține majorarea cu 5% a salariilor acordate bugetarilor, inclusiv salariile demnitarilor locali- primari, viceprimari și șefi de consilii județene, o "armată" importantă de agenți electorali pentru alegerile de anul viitor.
2. O altă măsură controversată constă în diminuarea creșterilor salariale promise profesorilor în timpul grevei din iunie 2023.
3. Guvernul a decis să taie drastic bugetele alocate programului Rabla Clasic, Rabla Plus și Casa Verde: în cazul autoturismelor electrice, cuantumul sprijinului se va reduce de la peste 50.000
„Este absolut inacceptabil ca, de azi pe mâine, Ministerul de Finanţe să intervină în programe atât de importante şi atât de solicitate de cetăţenii acestei ţări. Programele Rabla Plus şi Rabla Clasic, respectiv programul de susţinerea instalării panourilor fotovoltaice s-au adresat cetăţenilor care vor să aibă grijă de mediu, au avut peste 200.000 de beneficiari", a declarat fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna.
Ministrul de Finanțe, laude pentru bugetul pe 2024
Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, consideră că bugetul pe 2024 este unul "cu adevărat modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale".
"Chiar dacă unii s-au amuzat când am spus că la Ministerul Finanţelor s-au pierdut nopţi şi zile pentru realizarea lui, astăzi (miercuri, n.r.) am reuşit să îl publicăm în transparenţă. A fost o muncă titanică din partea echipei, pe care vreau să o felicit. Pot să afirm că acest buget este cu adevărat unul modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale" a scris ministrul Finanţelor, miercuri seara, pe pagina sa de Facebook.
Marcel Boloș a menţionat bugetul record pentru investiţii, cheltuielile alocate în această direcţie fiind de aproximativ 124 miliarde lei, 7% în PIB, iar în anul 2026 acestea însumează aproximativ 129,2 miliarde lei, în creştere faţă de anul 2024 cu 9,1 miliarde lei.
"Pentru Ministerul Educaţiei este asigurată o creştere de aproximativ 61% a bugetului, practic în valoare nominală de la 35 de miliarde la 57 de miliarde de lei, ceea ce asigură sumele necesare pentru creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic din Ministerul Educaţiei. Pentru Ministerul Sănătăţii, am propus un buget mărit cu 5,7 miliarde de lei faţă de bugetul estimat pentru 2023, ajungând la 18,8 miliarde lei. În realizarea bugetului am luat în calcul majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie 2024 şi acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii", a precizat ministrul de Finanțe.
Cele mai controversate decizii financiare ale Guvernului pentru 2024
Cine pierde și cine câștigă din Bugetul de stat pe 2024
Ministerul Educaţiei are o creștere de peste 60 de procente în propunerea de buget pentru 2024 față de anul în curs, până la suma de 57 de miliarde de lei.
O parte din sumă vine din creșterea salarială de 20 de procente acordată profesorilor, dar și din transferul burselor la Ministerul Educației.
La Ministerul Sănătăţii, bugetul propus este cu 40 de procente mai mare decât în 2023, respectiv peste 18 miliarde de lei.
Tot la Sănătate vor merge peste 60 de miliarde de lei pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Faţă de 2023 este o creştere cu 5%.
Ministerul Muncii va primi un buget cu 10% mai mare decât în anul curent, până la valoarea de 66 miliarde lei.
Cine primește mai mulți bani la anul (credite bugetare)
Ministerul Afacerilor Interne- 27.987.183 mii lei- +0,62%
Ministerul Finanțelor- 65.887.452 mii lei- +2,1%
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii- 30.001.915 mii lei- +28,59%
Ministerul Apărării Naționale- 39.544.618 mii lei- +25,9%
Ministerul Educației- 61.621.62 mii lei- +50,07%
Ministerul Culturii- 1.483.551 mii lei- +16,02%
Ministerul Afacerilor Externe- 1.341.528 mii lei- +3,9%
Ministerul Dezvoltării- 13.208.743 mii lei- +35,01%
Ministerul Agriculturii- 25.195.956 mii lei- +9%
Ministerul Cercetării- 3.166.764 mii lei- +27,35%
Ministerul Mediului- 3.144.156 mii lei- +10,77%
Ministerul Familiei- 363.174 mii lei- 41,41%
Ministerul Muncii- 75.941.830 mii lei- 13,%
SRI- 3.959.208 mii lei- +2%
STS- 1.479.642 mii lei- +28%
Administrația Prezidențială- 109.699 mii lei- +0,9%
Senat- 357.765 mii lei- +8,99%
Camera Deputaților- 663.055 mii lei- +6,7%
Cine primeste mai puțini bani la anul (credite bugetare)
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Patru ministere vor primi pentru anul viitor credite bugetare mai mici, cea mai semnificativă scădere fiind înregistrată la Ministerul Energiei, de 42,25%.
De asemenea, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va consemna o scădere de 38,47% a creditelor bugetare, la 8,667 miliarde lei, Ministerul Justiţiei de 2,22%, la 3,036 miliarde lei, şi Ministerul Sănătăţii de 18,46%, la 19,405 miliarde lei.
Ministerul Justiției- 3.036.56 mii lei- -2,2%
Ministerul Economiei- 7.017.626 mii lei- -42,25%
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene- 8.667.443 mii lei- -38,47%
Ministerul Sănătății- 19.405.054 mii lei- -18,46%
Ministerul Energiei- 7.017.626 mii lei- -42,25%
SPP- 356.869 mii lei- -29,5%
SGG- 4.738.718 mii lei- -2, 46%.
Cresc cheltuielile de personal și cele cu asistența socială
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2027 acestea ajung la 755,2 miliarde lei respectiv 34,66% din PIB.
Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creștere în 2025, dar scad iarași in 2026.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2027 la 159,7miliarde lei.
Câți bani se duc la bugetele locale în 2024 din bugetul de stat
Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 25,3 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:
a) 4.020,7 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, potrivit anexei nr. 4;
b) 12.846,4 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr.5;
c) 800,0 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe potrivit anexei nr. 6. Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale se face de către consiliul judeţean prin hotărâre, după consultarea primarilor, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor;
d) 6.879,3 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică, potrivit prevederilor art. 4 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi judeţului Suceava pentru aplicarea prevederilor art. XII alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, aprobată prin Legea nr. 240/2011, cu modificările ulterioare, potrivit anexelor nr. 7, 7/01 și 7/02.
e) 814,1 milioane lei pentru finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate, potrivit anexei nr. 8.
Din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice următoarele cote:
a) 15% la bugetul local al judeţului;
b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 6% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, ce se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;
d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
e) 2% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici.