„Marea Neagră își pierde de la an la an din salinitate. De vină sunt schimbările climatice, poluarea și râurile care aduc sute de milioane de metri cubi de apă dulce. Efectele se văd deja. Pescarii au ajuns să adune capturi pe care, în mod normal, le-ar fi găsit doar în lacuri și râuri”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.

Marea Neagră pierde anual din salinitate

În urmă cu 8 ani, salinitatea Mării Negre, în zona litoralului românesc, era cuprinsă între 15 și 20 de grame de sare la fiecare litru de apă. Acum a scăzut la valori cuprinse între 7 și 12 grame pe litru. Dunărea și Niprul aduc cea mai mare cantitate de apă dulce.
„Balanța hidrică a Mării Negre înseamnă 500 milioane de metri cubi ce vin pe râurile emergente, vreo 200-300 milioane de metri cubi care se evaporă și alte vreo 200 care ies pe Bosfor, ceea ce face ca progresiv marea să-și piardă din salinitate”, a explicat Adrian Bîlbă, biolog marin.
Alți factori țin de poluare și de schimbările climatice.
„O simțim, o vedem, cu ani de zile când ieșeam din mare aveam sare uscate pe piele, acum nu mai avem. Și chiar și la Eforie, la Vama Veche, dacă mergem nu mai e așa de sărată apa”, a adăugat Adrian Bîlbă.
Aceste schimbări atrag și pești dependenți de apă dulce. Cum ar fi păstrăvul somonat.

Citește și: VIDEO. Rusia rămâne fără flotă la Marea Neagră. Un nou vas militar, scufundat de ucraineni

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Vorbim de o specie rară, care în mod normal trăiește în crescătorii, în râuri și lacuri cu apă dulce.
„Nu credem că este scăpat de acolo pentru că în primul un pește scăpat din acvacultură se adaptează foarte greu mediului natural, nu reușește să vâneze și probabil, dacă ar fi ajuns la Agigea un astfel de exemplar, ar fi fost mult mai slăbit”, a explicat Victor Niță, cercetător INCDM.
În ciuda apariției acestor specii noi, scad restul capturilor, iar unii pescari au ales să renunțe la meserie.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro: