In articol:
„O delicatesă tradiţională din Botoşani, un cașcaval cu gust unic, amărui și arome de nucă, a devenit produs cu indicaţie geografică protejată în Europa. Eticheta europeană a iscat o adevărată bucurie printre ţăranii care cresc vaci de lapte, dar şi printre procesatorii din zonă, care speră să poată vinde acest brand pe pieţele de peste hotare”, a transmis Silvia Ioniță, prezentatoarea Știrilor Kanal D.
Cașcavalul de la Botoșani, gust unic
Gustul ușor amărui, caracterizat prin nuanțe de nucă, a transformat acest cașcaval în vedetă. Nu a ajuns să fie catalogat drept o delicatesă din întâmplare. Laptele din care este produs este dat de vacile din valea Başeului, care pasc în câmpiile cu plante medicinale, de aici și aroma inconfundabilă. Până să ajungă pe raft, cașcavalul parcurge un drum lung.
Elena știe în detaliu fiecare pas din procesul prin care laptele se transformă în cașcavalul cu renume european. Pentru că nu orice tip de lapte e acceptat, se fac teste în laborator pentru a-l găsi pe cel potrivit. Ca la ora de chimie, tânăra ne explică cum proba de lapte este mixată cu acid sulfuric și alcool pentru a stabili cât de gras e produsul.
„Laptele conform ajunge mai apoi în secția de prelucrare. Mai întâi se face smântânire cu ajutorul separatorului de brânză, iar apoi ajunge în vana de închegare, unde este închegat pentru câteva zeci de minute. Rezultatul este apoi feliat și așezat într-un coș cu nuiele, așa cum spune tradiția. Este o metodă tradițională pe care noi o ținem cu strictețe. Datorită coșului de nuiele și o să vedeți mai târziu, o să fie pus pe un blat din lemn, îi dă acest gust unic al cașcavalului de Săveni”, a explicat aceasta.
Următoarea zi cașcavalul este scos din forme și introdus în depozitul de zvântare. Apoi este este ambalat, mai întâi în folie termocontractibilă, urmând apoi să fie imersată în ceară, unde își urmează procesul de maturare, până la 60 de zile.
Ajuns pe mesele oamenilor, cașcavalul se bucură de un real succes. Nu este de mirare că a primit eticheta de Indicație Geografică Protejată și este recunoscut acum în toată Europa.
Cașcavalul de Săveni este cel de al șaptelea produs românesc recunoscut și protejat în Uniunea Europeană, după magiun de prune Topoloveni, salam de Sibiu sau cârnații de Pleșcoi.