„În 20 de ani vom avea o climă mediteraneană, similară cu cea a Greciei. Este declarația ministrului Mediului care spune că anual țara noastră pierde circa 1000 de hectare de teren arabil din cauza deșertificării din sudul țării ”, a transmis Christian Sabbagh.
Hectare de teren arabil, pierdute din cauza deșertificării din Oltenia
„Nisip de Sahara Olteniei. Un nisip foarte productiv, dar necesită apă, apă”, a spus un fermier.
Pentru fermierii din Sahara Olteniei, deșertificarea se traduce într-un efort continuu de căutare a apei.
„Aici avem un puț, anul trecut trăgeam apă la nivelul solului, la nivelul terenului, acum ne-am lăsat un metru mai în jos pentru că nu mai este apă în sol. Acum săpăm în continuare să vedem dacă ajungem la apă”, a mai spus fermierul.
Iar lipsa apei înseamnă, evident, culturi compromise, care se usucă din cauza temperaturilor prea mari.
„S-a investit cam 30 de mii pe hectar cu folie, cu îngrășământ, cu plante cu tot și dacă în câteva zile nu avem apă, s-au dus cu totul”, a spus un producător.
Citește și: VIDEO- Dronele, soluția pentru criza de angajați. Stundeții învață cum să monitorizeze culturile de la distanță
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro
Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro
În aceeași situație este și George, care produce căpșune și lubeniţă pe circa 4 hectare.
„Sursa de apă o avem de la puțuri, dar probabil cu timpul se duce. O să renunțăm la totul, nu avem ce să facem, fără apă nu putem face nimic aici”, a mărturisit George.
Numai în comuna Călărași din Dolj peste 1200 de hectare de lubeniţă, cartofi și căpșune riscă să fie lăsate de izbeliște, din cauza deșertificării.
Pentru că de la an la an sudul țării este înghițit de deșert, specialiștii Stațiunii de Cercetare din Dăbuleni încearcă să ofere fermierilor noi variante de culturi care să se adapteze condițiilor climatice extreme.
„Avem aici curmalul chinezesc, care a pornit în vegetație anul acesta la 1 aprilie, cu circa 3 săptămâni mai devreme decât în mod normal”, a spus directorul Stațiunii de Cercetare pentru Cultura Plantelor Dăbuleni.
Pe lista culturilor viitorului mai găsim kaki, banana nordului sau kiwi.
Previziunile meteo arată o continuă scădere a cantităților de precipitații în timpul verii, atunci când solul are nevoie mai mare de apă.
Oltenia- clină ca în Grecia, deșert ca în Saharia[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]
