O familie de artizani a creat raiul tradițiilor românești. În casa acestora, domnește pasiunea pentru tot ceea ce este românesc. Cum arată tradițiile?
Pasiune pentru tot ceea ce este romanesc[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]Sărbătorile în Țara Făgărașului nu sunt complete fără tradițiile străvechi, portul popular românesc și colindele cântate din moși-strămoși. În satele de la poalele muntelui Făgăraș încă trăiesc oameni care pun suflet și pasiune în promovarea obiceiurilor vechi de secole. Facem cunoștință astăzi cu un artizan care și-a transformat o parte din casă în muzeu al portului tradițional și meșteșugurilor autohtone, a transmis Silvia Ioniță.
Bun venit în Țara Făgărașului. Un loc încărcat de istorie și povești unde datinile românești sunt încă păstrate cu sfințenie. Poposim astăzi în satul Ucea de Sus, o mică așezare rurală unde trăiesc în jur de o mie de suflete. Printre localnicii care încă duc mai departe tradițiile este și Sorin Petrișor, un artizan în vârstă de 60 de ani, care ne-a deschis larg ușa casei.
Artizanul este mereu bucuros de oaspeți, iar fiecare musafir care îi calcă pragul gospodăriei este omenit.
"Vă așteptăm ca pe niște oaspeți de seamă, cum așteptăm noi, de fapt, oaspeții. Aici în Țara Făgărașului nu există să nu fie primiți oaspeții și omeniți. Adică mănâncă și bea, că altfel nu pleacă de aici de la noi din casă", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
Alături de gazda noastră, le-am cunoscut pe Liliana, soția artizanului, dar și pe Corina, o apropiată a familiei. Cu toții au îmbrăcat portul popular, la fel ca la orice sărbătoare mare, iar noi i-am surprins în timp ce repetau un colind.
"Glasul Corinei acompaniază perfect fluierul și cobza, două dintre instrumentele muzicale la care cântă Sorin și Liliana. Cei trei repetă intens colindul pentru că această tradiție este nelipsită în Țara Făgărașului", de sărbători.
"Avem totuși niște rădăcini frumoase și e chiar important să nu uităm de unde am plecat și cine au fost moșii, strămoșii noștri. Tradițiile încă se păstrează la noi și ăsta e tot farmecul sărbătorilor", a declarat Corina Văju, interpretă.
Muzica face parte din viața lor, iar Sorin a devenit colecționar de instrumente pe care le expune la loc de cinste într-un loc al casei unde își întâmpină musafirii.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
"Fluier ferecat, se numește ăsta, din tablele ăstea ornamentate, de alamă. Au și funcția să nu crape, să fie un pic protejat. Ăsta este un caval, un instrument de suflat mai vechi decât fluierul", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
Dar încăperea este încărcată de istorie. Aici au fost montate trei războaie de țesut, unele vechi de peste un secol. Turiștii care ajung aici pot să asiste la demonstrații, iar cea care îi învață pe curioși tainele acestui meșteșug este Liliana. Uneltele pe care le folosește sunt războiul, roata de depănat și vârtelnița.
"Ăsta e începutul, de fapt, unui război. Prima dată achiziționezi materialul, care sunt puse în sculuri. Și începem să depănăm. Pregătim țeghile pentru război. Uitați, foarte simplu. De pe ghem se înșiră și se adună pe țeghe", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
În semn de recunoștință și mândrie pentru costumele tradiționale românești, Sorin Petrișor a amenajat în casa din față un mic muzeu etnografic unde turiștii pot vedea cum arătau gospodăriile în vremea bunicilor.
"Cheptar de lucru, bărbătesc, cu care țăranul, în treburile zilei, se îmbrăca și în perioada rece mergea cu el în spinare, cum ziceau ucenii. Nu îl dădeau jos până nu dădeau cireșele, adică până în primăvară. Ăsta este un cheptar ornat pentru zilele de sărbătoare, când se mergea la biserică. Pe vremuri se mergea îmbrăcat în straie populare", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
A doua încăpere îi duce pe turiști în urmă cu sute de ani. Camera este decorată în stilul specific odăilor de la țară, din timpuri străvechi.
"Asta e o cămașă bărbătească tipică pentru Ucea de Sus, Ucea de Jos, Viștea, Arpașu. Deci ăstea sunt cămășile bărbătești de la noi din sat. Ornamentica noastră este simplă, numai galben. Galben peste pânză țesută în război, albă. Ăștia se numesc pui, cu ștrafuri și cu guleri și pumnași. Astea sunt chindeauele care se pun în perioadele de sărbători, se ornează geamurile, ferestrele. Aici diverse elemente de port popular, pălării de vară, pălării de baci, ștergare, prosoape de cânepă sau de bumbac", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Acum că sărbătorile bat la ușă, Sorin și soția lui Liliana fac bilanțul anului care stă să se încheie. Au învățat povești noi despre datini vechi, au împărtășit din cunoștințele lor cu musafirii care le-au trecut pragul și au continuat să ducă mai departe tradițiile românești.
"Cred că undeva așa în străfunduri aveam și eu dragostea asta de vechi, de meșteșuguri, dar probabil n-a fost dezvoltată, n-a fost scoasă la iveală. E important că altfel nu ai identitate. Nu știi din ce neam vii, nu știi cine ești, de fapt, dacă nu duci mai departe tradițiile moștenite. Asta mi se pare foarte important", a declarat Liliana Opriș, artizan.
"Colindele, eu zic că sunt printre puținele care au mai rămas, tradițional, care ne mai pot ține aproape. Pentru că dacă n-ar mai fi colindele de sărbătorile de iarnă. N-ar mai fi nimic", a declarat Sorin Petrișor, artizan.
