O parodie a creat revoltă. Scena ilustra „Cina cea de Taină” în cadrul Jocurilor Olimpice, iar lumea s-a revoltat. Ce au declarat organizatorii evenimentului.
Scuze după parodia scenei biblice[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]
Cel mai controversat moment din deschiderea Jocurilor Olimpice împarte lumea în două. Scena scandaloasă, inspirată din „Cina cea de Taină” este considerată o blasfemie la adresa creștinismului, din cauză că este văzută drept o parodiere în stil LGBT. Organizatorii și-au cerut scuze public, în timp ce regizorul spune că nu celebra pictură i-a fost sursă de inspirație, a
Aceasta este scena din ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice care a stârnit un amplu scandal. Momentul artistic controversat a fost aspru criticat de către creștinii din lumea întreagă, care au văzut în el o parodiere a celebrei picturi murale a lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de Taină”, care înfățișează ultima masă a lui Isus cu discipolii săi. Motivul, susțin criticii, este că a fost realizată de travestiți, un model transsexual și un cântăreț dezbrăcat costumat ca Dionysos, zeul grec al vinului.
Consider că este o mare blasfemie la adresa Bibliei, la adresa Cuvântului lui Dumnezeu. Eu sunt un om pocăit și ceea ce s-a întâmplat acolo. Este o mare blasfemie la adresa divinității! Credința nu ar trebui să se amestece cu fenomenul ăsta! Întregul scandal a avut ecouri și la noi în țară, a
declarat Andrew Tate.Frații Tate, judecați pentru viol și trafic de persoane, au protestat în fața Ambasadei Franței din București. Andrew Tate, deși convertit la islam, spune că momentul din ceremonie este o insultă la adresa lui Iisus și a îndemnat la boicotarea Jocurilor Olimpice.
Dacă nu spuneți: asta este o țară creștină și trebuie să respectați creștinismul, nu-l vor respecta nici ei! Este sfârșitul! Și este treaba bărbaților, ține de bărbați să apere lucruri, este ceva ce trebuie să facă bărbații! Este România, ar trebui să fie cea mai creștină țară din Europa! Nu puteți permite să profaneze ceva atât de important precum ultima suferință!, a declarat Andrew Tate.
Fragmentul cu pricina a stârnit consternarea Bisericii Catolice și nu numai. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a transmis un mesaj pe o rețea socială.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
„Nu putem privi acest spectacol grotesc fără să ne gândim la aspectul pătimaș, necurat și profund păcătos al unei gândiri omenești decăzute, care dorește răsturnarea legilor dumnezeiești oferind o interpretare blasfematoare unor acte sfinte ale creștinismului.”
Nu toți văd însă în aceeași notă reinterpretarea celebrului tablou.
Nu mi se pare că e neapărat blasfemie. Poate că se contrazice cu normele normale și tradiționale creștine.
Eu personal cred în Dumnezeu și, totuși, nu văd ceva greșit, a declarat Adrian Agachi.
Victimizarea este metoda predilectă de acțiune a activiștilor politici de dreapta și de extremă dreapta. De ce? Activiștii de dreapta și de extremă dreapta au inventat un dușman- ca să pară băieți și fete bune. Ca să poată poza în salvatori, au nevoie de un balaur cu care să se lupte. Și pentru că nu-s prea multe opțiuni în ziua de astăzi, au inventat această teamă, această spaimă îngrozitoare a creștinismului atacat de păgâni, de LGBT, de atei și așa mai departe, a declarat Lucian Mândruță, jurnalist Digi FM.
După amploarea scandalului, organizatorii Jocurilor Olimpice și-au cerut scuze public.
În mod clar, nu a existat niciodată o intenție de a arăta lipsă de respect față de orice grup religios. Din contră, a încercat să celebreze toleranța comunității. Credem că această ambiție a fost atinsă. Dacă oamenii au fost jigniți, ne pare foarte rău, a declarat Anne Descamps, purtător de cuvânt al Jocurilor Olimpice.
Între timp, regizorul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice a negat că a parodiat „Cina cea de Taină”.
Nu a fost sursa mea de inspirație. Pe masă sosește Dionis, care este zeul sărbătorii în mitologia greacă. Iar tabloul se numește Festivitatea, a declarat Thomas Jolly.
Un alt moment controversat al ceremoniei a fost și scena în care regina Maria Antoaneta a apărut decapitată, ținându-și în mână capul.
