In articol:
- Ce spun românii despre creșterea vârstei de pensionare
- România, codașă la speranța de viață în Europa
- Pensiile, aproape înghețate timp de 50 de ani?
Sunt declarații alarmiste, strigă liberalii- care au negociat PNRR-ul, unde este stabilit un procent insuficient din PIB-ul și așa sărac al României, pentru aceste cheltuieli sociale.
Citeste si: Majorarea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului pensie-salariu, noile cerințe PNL
Un scenariu teribil pentru cei care sunt acum sau cei care urmează să iasă la pensie a fost conturat de însuși ministrul Muncii, Marius Budăi. Întrebat de realizator, într-o emisiune, dacă "este în PNRR o creștere a vârstei de pensionare, mascată, până la 70 de ani?", ministrul PSD a răspuns: "Dacă vreți să mergem pe orice fel de scenariu, putem interpreta și așa!"
Ce spun românii despre creșterea vârstei de pensionare
Declarația ministrului este făcută într-o perioadă în care, prin declarații oficiale- la cel mai înalt nivel, se vorbește doar despre încurajarea unei vieți active, până la vârsta de 70 de ani.
Silviu Sefcic este profesor de limbă germană în Capitală. Mai are 25 de ani până la pensionare și cu toate acestea spune că nu are speranțe mari că va trăi suficient cât să se bucure de acei bani pentru care a muncit o viață.
Citeste si: Noi tensiuni în coaliția de guvernare. Ședință de urgență între liderii PNL și PSD
"Vârsta de pensionare e mult prea târziu pusă, nu au timp (n.r. oamenii) să se bucure de pensia respectivă care oricum e mică. Nu prea cred, speranța de viață eu cred că a scăzut foarte mult, pentru că lumea în ziua de azi e mult mai stresată, nu știu, eu nu cred că ajung să consum ceva din pensia respectivă!", a spus Silviu Sefcic.
De aceeași părere e și Bogdan care s-a mutat în Scoția de 14 ani, pentru o viață mai bună, dar și o pensie mai bună. Acolo lucrează la o firmă care creează softuri faciale și nici nu se mai gândește să se întoarcă în țară.
"Sistemul de pensii este unul privat (n.r. din Scoția), se oprește săptămânal o cotă din salariul brut, nu din net, de 8 lire săptămânal și pe lângă asta mai este o pensie asigurată de guvernul Marii Britanii!", spune el.
Citeste si: Sindicatele poliţiştilor organizează miting de protest în faţa Guvernului. Lista revendicărilor
România, codașă la speranța de viață în Europa
Datele Eurostat arată că România se află pe penultimul loc din blocul comunitar la speranța de viață. Un român trăiește, în medie, doar puțin peste 74 de ani, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ne vom pensiona la 70 de ani, ne-ar mai rămâne doar 4 să ne bucurăm sau.... să ne chinuim, la pensie.
În Norvegia, vârsta de pensionare este de 67 de ani, însă acolo se trăiește și cel mai mult din Europa, peste 83 de ani. Spaniolii și germanii se pot pensiona la 65 de ani, adică aceeași vârstă cerută și în România în cazul bărbaților, doar că acolo speranța de viață depășește 81 de ani!
Vârsta de pensionare vs. speranța de viață
- Norvegia- vârstă de pensionare- 67 de ani/speranță de viață- 83 de ani
- Spania, Germania- vârstă de pensionare- 65 de ani/ speranță de viață- 81 de ani
- România- vârstă de pensionare- 63/65 de ani/ speranță de viață- 74 de ani
sursă: Eurostat
Pensiile, aproape înghețate timp de 50 de ani?
Proiectul de lege care prevede posibilitatea de a te pensiona la 70 de ani a devenit miezul discordiei între guvernanți.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Cei din PSD nu doresc creșterea până la această vârstă nici măcar la nivel opțional. Tot social-democrații- aflați acum la guvernare, au mai descoperit un aspect care dă fiori încă unei generații de acum încolo.
Timp de aproape 50 de ani nu ar mai trebui să fie schimbat procentul de 9,4 la sută din PIB, cuantum prevăzut în PNRR pentru pensii. Este motivul pentru se cere renegocierea acordului încheiat cu Comisia Europeană, astfel încât majorarea pensiilor să nu fie pusă în pericol.
"Nimeni nu ne leagă de mâini și de picioare până în 2070, cum în mod eronat a fost introdus acest mesaj alarmist. 9,4% este un reper, următoarea bornă la care putem negocia, putem modifica acest procent, dacă nu e suficient", spune Ionuț Stroe, purtătorul de cuvând al PNL.
Numai că următoare bornă va fi abia în 2023, an până în care pensiile ar trebui să mai fie majorate deja, iar cuantumul din PIB alocat pensiilor trebuie să însemne ceva.
"Nu procentul din PIB este problema, pentru că dacă economia crește, adică dacă PIB crește cu 5-7-10 la sută cu atât va crește matematic și procentul alocat pensiilor!", explică Adrian Negrescu, analist economic.
Iar dacă economia nu crește și nu vor fi bani, și cota de 9,4 la sută din PIB va însemna bani insuficienți pentru pensii.