Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu moartea mai multor soldaţi azeri, în cea mai recentă izbucnire de violenţă între cele două ţări, relatează AFP.
Vladimir Putin, strâns cu ușa după declanșarea invaziei nereușite în Ucraina
[Sursa foto: Twitter]Cel puțin 49 de soldați armeni și un număr necunoscut de azeri au fost uciși marți dimineața în cele mai tensionate lupte dintre Azerbaidjan și Armenia de la războiul din 2020, fapt care l-a determinat pe președintele rus Vladimir Putin să facă un apel la calm.
Armenia și Azerbaidjan au dat vina una pe cealaltă pentru reluarea luptei care a început peste noapte în mai multe puncte de-a lungul graniței lor.
Citeste si: Ce opțiuni are Vladimir Putin după eșecul răsunător din estul Ucrainei
Potrivit Reuters, au apărut temeri legate de reizbucnirea unui conflict major în fosta Uniune Sovietică, în timp ce armata Rusiei este implicată masiv în Ucraina.
Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul graniţei comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.
Rusia are trupe de menținere a păcii în zona de conflict azero-armeană drept garant al unui acord care a pus capăt unui război de șase săptămâni asupra enclavei disputate din Nagorno-Karabah în urmă cu doi ani.
„Este dificil să supraestimezi rolul Federației Ruse, rolul lui Vladimir Putin personal”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „În mod natural, președintele depune toate eforturile pentru a ajuta la reducerea tensiunilor de la graniță”, a adăugat oficialul de la Moscova.
Războiul Rusiei în Ucraina i-a subminat statutul de garant al securității în regiune, lăsând loc pentru Azerbaidjan să aibă mai multe pretenții, potrivit lui Laurence Broers, asociat al organizației Chatham House.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Regimul de la Erevan a transmis că Azerbaidjanul a bombardat orașe din apropierea graniței, inclusiv Jermuk, Goris și Kapan, forțându-l să reacționeze.
Oficialii de la Baku a spus că unitățile de sabotaj armene au căutat să mineze pozițiile azere și au început împușcăturile.
Azerbaidjanul, care este legat din punct de vedere politic și cultural de Turcia, a obținut câștiguri teritoriale semnificative în 2020, recuperând teritoriul pe care le-a pierdut în fața etnicilor armeni într-un război anterior asupra Nagorno-Karabah cu 30 de ani în urmă.
„Din februarie, am asistat și la prăbușirea reputației Rusiei ca garant al securității și furnizor de securitate în regiune”, a spus Broers. „Asta a creat o fereastră de oportunitate pentru Azerbaidjan, amintind că rezultatul celui de-al doilea război din 2020 a lăsat treburi neterminate”, a explicat analistul citat de Reuters.
Armenia şi Azerbaidjan au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters.
Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că acordul a fost încălcat la scurt timp.
Pe de altă parte, miniştrii apărării din Rusia şi Armenia, Serghei Şoigu şi Suren Papikian, au discutat marţi dimineaţă şi au decis ''să ia măsurile necesare pentru a stabiliza situaţia'' la frontiera armeano-azeră, a declarat Ministerul Apărării armean, citat de Agerpres.
Situaţia de la graniţa armeano-azeră a fost analizată marţi şi într-o convorbire telefonică între premierul Armeniei, Nikol Paşinian, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
În timpul convorbirii, şeful executivului armean a acuzat Azerbaidjanul de escaladarea tensiunilor legate de regiunea Nagorno-Karabah.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
De partea sa, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană este ''pregătită să facă eforturi pentru a preveni escaladarea suplimentară'' a violenţelor. El a subliniat că nu există ''nicio alternativă la pacea şi stabilitatea în regiune''.
Discussed Armenian provocations on the Azerbaijan-Armenia state border w/ my brother Foreign Minister @bayramov_jeyhun of Azerbaijan.
— Mevlüt Çavuşoğlu (@MevlutCavusoglu) September 13, 2022
Armenia should cease its provocations & focus on peace negotiations and cooperation w/ Azerbaijan.🇹🇷🇦🇿
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a cerut marţi Armeniei să renunţe la ''provocările'' la adresa Azerbaidjanului.
''Armenia ar trebui să înceteze provocările şi să se concentreze pe negocierile de pace şi pe cooperarea'' cu Baku, a declarat şeful diplomaţiei turce pe Twitter.
''Marţi, la ora 00:05 (20:05 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intensiv, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk'', a precizat Ministerul armean al Apărării.
Acesta a mai menţionat într-un comunicat că Azerbaidjanul a folosit, de asemenea, drone.
