3 parlamentari români pentru care nu a fost ridicată imunitatea, în vederea începerii urmăririi penale

În timpul mandatului, deputații, senatorii și miniștrii se bucură de imunitate parlamentară. Ea poate fi ridicată prin votul colegilor lor.

Prin imunitate parlamentara se înțelege că deputaţii, miniștrii și senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică.

De ce parlamentarii beneficiază de imunitate?

Ce este o imunitate parlamentară?

Art. 72 – Imunitatea parlamentară

(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.


(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Cine decide dacă este deschisă o imunitate parlamentară?

Dacă un membru din Parlalamentul României este acuzat de o faptă penală, procurorii DNA se adresează membrilor din Parlamentul României.

În acest fel, ei cer ridicarea imunității persoanei în cauză pentru a putea desfășura ancheta sau procesul în care persoana este acuzată.

În urma cererii făcute de procurorii DNA, are loc o ședință pentru ridicarea imuniății persoanei în cauză.

Dacă majoritatea parlamentarilor votează pentru ridicarea imunității, atunci procurorii pot continua cercetările în cazul persoanei în cauză. 

Trei parlamentari au rămas fără imunitate încă din anul 2020

Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății și Sportului

În octombrie 2020, primul parlamentar care a rămas fără imunitate a fost Nicoale Bănicioiu.

Acesta a fost acuzat de luare de mită și trafic de influență.

În acest caz, procurorii au făcut o investigație care vizează suspiciuni de corupție în vederea comercializării de bunuri medicale către spitalele publice din București și județul Ilfov.

Fostul ministru Nicolae Bănicioiu a rămas fără imunitate parlamentară după ce 202 de deputați au votat „pentru” iar 12 „împotrivă".

Florian Bodog, fostul ministru al Sănătății 

În aprilie 2021, atuncicând era ministrul al Sănătății, procurorii DNA au cerut ridicarea imunității lui Florian Bodog. Acesta a fost acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual.

Citeste si: DNA cere ridicarea imunității unui ministru PSD. UPDATE: Chesnoiu și-a anunțat demisia din guvern

Florian Bodog a rămas fără imunitate, după ce 98 de parlamentari au votat pentru ridicarea imunității și 24 au votat împotrivă.

Florian Bodog a plătit cotravaloarea sumei, pe care Marcu Olivia Andreea a încasat-o fără să fie prezentă la serviciu.

Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii 

Încă din 25 noiembrie 2020, Adrian Chesnoiu a ocupat funcția de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în guvernul Nicolae Ciucă.

Procurorul șef al DNA, Crin Bologa a cerut Camerei Deputaților să ridice imunitatea lui Adrian Chesnoiu, acuzat de abuz în serviciu la presupusa trucare a unui concurs.

Pe data de 28 iunie 2022, fostul minstru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu a rămas fără imunitate, după ce a obținut 215 voturi „pentru”, 25 „împotriva”.

În consecință, procurorii DNA pot începe ancheta în cazul lui Adrian Chesnoiu, acuzat de abuz în serviciu.

Citeste si: Ce salariu va primi Marian Enache, noul președinte al CCR. Va fi în functie pentru următorii 3 ani

 


Autor

Este studentă în anul 3 la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. ”Pasiunea pentru jurnalism o am încă de mică, atunci când scriam în jurnale gânduri, idei și dorințe pe care le aveam. Pasiunea s-a menținut și peste ani, realizând că acest domeniu înseamnă multă cunoaștere. Diversitatea pe care o oferă jurnalismul mă face să mă regăsesc total, drept urmare am aplicat și pentru un job în domeniu”.

Îi place să descopăr mereu locuri noi și să cunoască oameni. Natura reprezintă pentru Alexandra locul în care se deconectează de fiecare data.

Cărțile de dezvoltare personală și psihologie au devenit o pasiune pentru ea: ”Părerea mea este că ne ajută în sfera autocunoașterii, cât și în relaționarea cu ceilalți”.

”Pe viitor sper să lucrez tot în presă și să ajung un jurnalist de success”.

Îți Recomandăm Și...