In articol:
- Cine a fost Sfântul Ignat Teoforul?
- De ce se taie porcul pe 20 decembrie?
- Tradiții și obiceiuri de Ignat
- 1. Tăierea porcului
- 2. Pomana porcului
- 3. Ritualuri pentru sănătatea copiilor
- 4. Interdicții pentru femei
- 5. Alungarea spiritelor rele
- Un prilej de reunire a familiei
Pe 20 decembrie, românii sărbătoresc Ziua de Ignat, o sărbătoare unică ce îmbină tradițiile păgâne cu cele creștine. Cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, această zi are semnificații spirituale profunde și ritualuri vechi care continuă să fie respectate și astăzi. Ziua este dedicată Sfântului Ignat Teoforul, episcop de Antiohia și martir al Bisericii, dar este și momentul tradițional al sacrificării porcului, un obicei străvechi ce marchează pregătirea pentru Crăciun.
Cine a fost Sfântul Ignat Teoforul?
Sfântul Ignat Teoforul este o figură importantă în istoria creștinismului. Episcop de Antiohia și martir al Bisericii, el a fost unul dintre părinții apostolici de seamă. Conform tradiției, Sfântul Ignat ar fi fost copilul luat în brațe de Hristos, atunci când le-a arătat ucenicilor un exemplu de smerenie.
Viața lui s-a încheiat tragic în jurul anului 110 d.Hr.,
De ce se taie porcul pe 20 decembrie?
Ziua de 20 decembrie are rădăcini adânci în tradițiile precreștine.
În tradiția populară, ziua mai este legată și de figura mitologică a Inătoarei, o femeie monstruoasă care îi pedepsește pe cei care nu respectă interdicțiile acestei zile, precum torsul sau cusutul.
Citeste si: TĂIERI SALARIALE începând cu 2025! Cine sunt angajații care vor primi mai puțini bani?- wowbiz.ro
Citește și: Ignat 2024: Cine a fost Sfântul Ignat Teoforul și de ce se taie porcul pe 20 decembrie 2024?
Tradiții și obiceiuri de Ignat
1. Tăierea porcului
Ritualul central al zilei este sacrificarea porcului. Conform credinței populare, „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine”. Porcul care nu este sacrificat în această zi „își visează cuțitul” și nu se mai îngrașă.
În trecut, porcii negri erau preferați pentru că sângele lor și fierea aveau roluri ritualice, fiind folosite pentru vindecarea bolilor sau pentru protecție împotriva frigurilor.
Citește și: Cât usturoi se pune la cârnați? O rețetă delicioasă pentru masa de Crăciun
2. Pomana porcului
După sacrificare, familia se adună pentru a servi o masă tradițională, numită pomana porcului. Acest moment simbolizează recunoștința pentru hrana oferită de animal. Meniul include preparate proaspăt pregătite, precum pomana porcului la ceaun.
3. Ritualuri pentru sănătatea copiilor
Copiii sunt mânjiți pe frunte cu sânge de porc, un gest menit să le aducă sănătate și vigoare pe tot parcursul anului.
4. Interdicții pentru femei
Femeilor le este interzis să torcă, să coasă sau să folosească foarfeca. În tradiția populară, se crede că Inătoarea le poate pedepsi mutilându-le mâinile sau luându-le vlaga. Nerespectarea acestor reguli aduce ghinion în gospodărie – porcii vor râma curtea, iar hainele cusute vor provoca dureri.
5. Alungarea spiritelor rele
În credințele vechi, sacrificiul porcului avea și un rol apotropaic, alungând spiritele rele. Totodată, se credea că Sfântul Ignat le ia sufletele porcilor, vindecându-i de boli în această zi.
Un prilej de reunire a familiei
Dincolo de semnificațiile religioase și ritualice, Ignatul a devenit un moment de reunire a familiei. Toți membrii gospodăriei au un rol bine definit:
- Bărbații se ocupă de sacrificarea și pârlirea porcului.
- Femeile pregătesc carnea și sortimentele tradiționale pentru mesele de Crăciun.
- Copiii participă la jocuri, cum ar fi urcatul pe porc după pârlire sau alergarea după bășica umplută cu grăunțe, care produce zgomote amuzante.