In articol:
Ziua Muncii 2023. De 1 Mai, e cunoscut faptul că românii mănâncă mici, în special la un grătar alături de prieteni. Ce alte tradiții se mai practică în această zi?
De ce se mănâncă mici de 1 mai?
Povestea micului vine din secolul al XIX-lea, din zona Balcanilor.
Potrivit legendei, micii au fost inventați prima dată la hanul La Iordachi din București, cunoscut și apreciat pentru cârnații săi.
Iordache a venit cu o idee inovatoare care avea să se materializeze în cel mai popular fel de mâncare românesc.
Citește și: Ziua Muncii 2023. Tradiții de 1 mai! Care este semnificația zilei?
Invenţia culinară a avut succes instantaneu, atrăgând faima localului.
Ziua Muncii 2023. Tradiții de 1 mai
Ziua Muncii 2023.
Ziua de 1 mai nu este doar Ziua Muncii. În această zi românii mai sărbătoresc și „Armindenul” care simbolizează vegetația și protecția plantelor și a animalelor. În popor, prima zi din luna mai poartă și numele de ziua pelinului” sau „ziua bețivilor”.
Ziua Muncii sau 1 mai muncitoresc a fost sărbătorită în România pentru prima dată în anul 1980.
În tradiția populară românii sărbătoreau „Armindenul” vechiul zeu al vegetației care proteja recolta și animalele. Ziua mai era numită și „Ziua bețivilor” pentru că era sărbătorită cu mult vin roșu.
În satele din zona Banatului Armindenul este o ramură verde de copac care se pune la casele oamenilor gospodari și ale fetelor care trebuie să se mărite. Tinerii așezau ramura de copac noaptea, în secret. Cei care aveau la case ramura pusă trebuiau să îi caute pe băieți și să le dea de băut.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În dimineața zilei de 1 mai stâlpii porților și ai caselor se împodobesc cu ramuri verzi. La fel se procedează la grajdurile vitelor pentru ca acestea să fie protejate de spiritele rele.
O superstiție veche spune că cei care vor munci pe 1 mai pot avea parte de rele și grindina poate produce pagube gospodăriei lor.