24 ianuarie, zi liberă - Mica Unire. Sărbătoare mare pentru români! Curiozități despre acest eveniment istoric
24 ianuarie - Mica Unire. Sărbătoare mare pentru români în această duminică. Un eveniment care a marcat pentru totdeauna România a avut loc în 1859. Iată câteva curiozități
Author: Mircea Pop duminică 24 ianuarie 2021 , 08:50
Unirea Principatelor este unul dintre evenimentele de referinta in istoria Romaniei si este legata de numele lui Alexandru Ioan Cuza. Aceasta a fost posibila dupa numirea lui Cuza ca domnitor al ambelor principate. In Moldova a fost ales la 5 ianuarie si in Tara Romaneasca la 24 ianuarie 1859.
Cine a fost Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza a fost parcalab de Galati, in timpul lui Grigore Ghica.
In urma adunarilor ad-hoc din Moldova si a falsificarii acestora, Cuza va renunta la functie.
Demersurile pentru infapturirea unirii incepusera inca din anul 1848. In acest an, domnitorul Moldovei-Mihail Sturdza si domnitorul Tarii Romanesti-Gheorghe Bibescu au creat o punte culturala si economica intre cele doua principate.
Iar rezultatul politicii lor interne a fost uniunea vamala dintre cele doua.
Sfarsitul Razboiului Crimeii a creat un context european favorabil pentru evenimentul ce se pregatea in Principatele Romane. Datorita semnarii Tratatului de la Paris, romanii au obtinut ajutorul britanicilor si francezilor. Tot acum era momentul castigarii independentei fata de Imperiul Tarist si cel Otoman.
Inalta Poarta, dar si Austria considera alegerea aceluias domnitor, in ambele principate, ca o incalcare a Conventiei de la Paris. Insa, in actul oficial nu era mentionat faptul ca domnitorul ales nu poate indeplini aceasi functie, atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca.
In cei 7 ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romaniei moderne. A fost creat primul guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Au fost concepute Codul Civil si Codul Penal, inspirate de cele al Frantei. S-a dat legea invatamantului primar obligatoriu. S-au infiintat si primele universitati din tara, cea de la Iasi care azi ii poarta numele-1860 si Universitatea Bucuresti-1864.
Alaturi de Kogalniceanu vor fi initiate o serie de reforme: electorala, agrara, a justitiei, a invatamantului si secularizarea averilor manastiresti.