A doua zi de Crăciun în 2024: Tradiții și obiceiuri. Ce este bine să faci de Soborului Maicii Domnului

A doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie 2024, este o zi plină de semnificații religioase și tradiții străvechi, păstrate cu sfințenie în cultura populară românească. Această zi este închinată Soborului Maicii Domnului, un prilej de cinstire a celei care L-a adus pe lume pe Mântuitorul Iisus Hristos. De asemenea, este pomenit Sfântul și Dreptul Iosif, logodnicul Maicii Domnului, dar și Cuviosul Nicodim de la Tismana, unul dintre marii sfinți ai monahismului românesc.

În această zi specială, obiceiurile, superstițiile și credințele populare se împletesc, oferind un farmec aparte sărbătorii.

Semnificația Soborului Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului este sărbătoarea în care Biserica cinstește împreună cu Fecioara Maria și alte personaje biblice legate de Nașterea Domnului. Este un prilej de aducere aminte a rolului său unic în mântuirea lumii, dar și de pomenire a Sfântului Iosif.

Sfântul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, este venerat pentru ascultarea și protecția oferită Sfintei Familii. Conform tradiției ortodoxe, el era bătrân în momentul logodnei sale cu Maria, fiind ales de Dumnezeu să vegheze asupra Pruncului sfânt. Sfântul Iosif este un model de credință și ascultare, refugiul său în Egipt cu familia sfântă fiind un exemplu al grijii divine.

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Ce este glosofobia, frica de care suferă trei din patru persoane. Poate duce chiar la simptome fizice- antena3.ro

Citeste si: Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor- stirileprotv.ro

Citește și: Sfântul Ștefan 2024: Pe ce dată se sărbătorește? Tradiții și obiceiuri pentru această zi sfântă

Obiceiuri în a doua zi de Crăciun

În această zi, românii respectă numeroase tradiții transmise din generație în generație.

Finii merg cu daruri la nași

Un obicei străvechi spune că în a doua zi de Crăciun, finii trebuie să meargă la nași cu daruri simbolice, cunoscute sub numele de „colacul finului”. Acest colac include:

• Șapte pâini
• Un cocoș sau alte păsări
• Țuică, vin și preparate din carne de porc, cum ar fi cârnații
• Alte daruri care simbolizează respectul și recunoștința.

Ajunși la nași, finii sărută mâna acestora și le oferă darurile, însoțite de urarea: „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult.” Tradiția este urmată de o masă festivă, unde se petrece până seara.

Interdicții pentru fetele nemăritate

În lumea satului, de la a doua zi de Crăciun până la Bobotează, fetelor nemăritate le este interzis să coasă sau să toarcă. Se spune că dacă nu respectă această regulă, nu se vor mărita nici anul următor.

Prognoze pentru anul următor

Vremea din a doua zi de Crăciun este considerată un indicator pentru toamna anului următor. Dacă bate vântul, toamna va fi ploioasă și vânturoasă. De asemenea, zilele dintre Crăciun și Anul Nou sunt văzute ca o previziune a întregului an care vine: cum sunt aceste zile, așa va fi și anul.

Citeste si: Anul 2025 anunță primirea de noi vouchere! Care sunt persoanele care pot beneficia de ele- kfetele.ro

Citeste si: Radu Ștefan Bănică, mărturii cutremurătoare despre copilărie: ”Am avut în clasa a III-a o petiție anti-Radu, semnată de copii ca să dispar”- radioimpuls.ro

Citeste si: Scene cutremurătoare după prăbușirea avionului în Kazahstan. O fetiță a ieșit din epava în flăcări: „Salvează-mi mama. Mama e acolo”- antena3.ro

Citește și: VIDEO Târg de Crăciun pentru animalele de companie

Pomenirea Cuviosului Nicodim de la Tismana

Tot în a doua zi de Crăciun este prăznuit Cuviosul Nicodim de la Tismana, un sfânt de origine slavă, care a avut un rol crucial în organizarea vieții monahale din Țara Românească.

Cuviosul Nicodim a fost un mare făcător de minuni, cunoscut pentru puterea sa de a alunga demonii și de a vindeca boli. El a întemeiat Mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai vechi și importante lăcașuri monahale din România, și a lăsat moștenire o viață exemplară de credință și smerenie.

Superstiții populare

Superstițiile sunt parte integrantă a sărbătorilor de iarnă în România, iar a doua zi de Crăciun nu face excepție. Printre cele mai cunoscute credințe se numără:

• Nu se spală și nu se toarce de la Crăciun până la Bobotează, pentru a atrage norocul și prosperitatea.
• Cum este vremea în această zi, așa va fi și toamna anului următor.
• Petrecerile și mesele bogate aduc belșug în casă.