Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a înfăptuit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani este autorul primului Cod Penal al României Moderne, acesta intrând în vigoare în 1864.
Alexandru Ioan Cuza a inclus în Codul Penal pentru prima dată pedepse pentru fapte de corupție, inclusiv pentru abuz în serviciu. În urmă cu mai bine de un secol și jumătate, funcționarii publici sau magistrații care erau prinși luând șpagă erau excluși pe viață din sistem, primeau ani grei de închisoare și nu mai aveau dreptul la pensie.
“Daca mituirea s-a urmat asupra unui judecător sau jurat pronunțând în materii criminale în favorea sau în contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul închisoarei și pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu
pe toata viata; el va pierde și dreptul la pensiune. Daca mituirea s’a urmat asupra unui jurat pronunțând în materii de expropriațiune, pedeapsa va fi închisoarea de la un an până la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața și a dreptului de pensiune”, se arata într-un articol din Codul Penal din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, conform Adevărul.
Infracțiunea de abuz în serviciu, considerată demodată de către actualii guvernați era pedepsită și mai dur de regimul ”Cuza”.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
„Orice perceptor, orice funcționar însărcinat cu percepţiune, orice depozitar sau contabil public, care va fi deturnat sau sustras bani publici sau privaţi, sau efecte ţinând loc de bani, sau acte, titluri şi alte lucruri mişcătoare, cari se vor afla în mâinile lui, în puterea însărcinarei sale, se va pedepsi cu maximul închisorei și cu interdicţiunea pe timp mărginit, dacă lucrurile deturnate sau sustrase vor fi de o valore dela 1.200 lei în sus. Dacă valorile sustrase sau deturnate sunt mai jos de 1.200 lei, pedeapsa va fi închisoare dela un an până la duoi. În ambele aceste cazuri, condamnatul va pierde dreptul la pensiune și se va declara incapabil de a ocupa orice funcţiune publică pe toată viaţa. Orice judecător, administrator, funcționar sau ofițer public, care va fi stricat, desființat, sustras sau deturnat actele şi titlurile al cărora depozitar era, sau care i se încredinţaseră sau comunicaseră în virtutea funcţiunei sale, se va pedepsi cu maximul închisorei şi cu interdicțiunea pe timp mărginit, se va declara şi incapabil de a ocupa funcţiune publică pe toată viaţa, pierzând dreptul la pensiune. Orice agenţi sau însărcinaţi, ai guvernului ori ai depozitarilor publici, cari vor fi culpabili de aceleaşi sustracţiuni, vor fi supuşi la aceeaşi pedeapsă”, se mai arăta în Codul Penal din 1864.
Codul Penal al României a fost considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne din Europa, fiind inspirat din legislația franceză și cea prusacă.
Citeste si: Fără mini-vacanță de Mica Unire. Guvernul nu dă zi liberă pe 25 ianuarie
Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul meical, instituţia Poştei, armata, Biserica, învăţământul, justiţia, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înfiinţate primele două universităţi româneşti: la Iaşi, în 1860 şi la Bucureşti, în 1864.
