În timpul lunilor lungi de iarnă, majoritatea animalelor care se confruntă cu o lipsă de hrană fie își încetinesc metabolismul și hibernează, fie migrează în locuri mai calde. Dar nu toate face acest lucru. Un mic animal rozător are o strategie diferită de a supraviețui iernii grele: își mănâncă propriul creier!
Animalul care își mănâncă propriul creier
[Sursa foto: Twitter]Pentru a-și reduce caloriile și a supraviețui lunilor mai reci de iarnă, chițcanul obișnuit sau șoarecele de câmp își mănâncă de fapt propriul creier pentru a-și reduce dimensiunea organului cu până la un sfert, scrie The Daily Digest.
Citește și: Mii de creaturi albastre, cu aspect extraterestru, au apărut pe plajă și i-au speriat pe localnici
Ce este și mai ciudat este că șoarecele își reface o mare parte din dimensiunea creierului când sosește primăvara!
Acest proces de auto-canibalizare este cunoscut sub numele de fenomenul lui Dehnel și a fost descoperit de August Dehnel în 1949, după ce a observat că craniile de șoareci adunate în Polonia și Belarus s-au contractat și s-au extins odată cu anotimpurile.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citește și: Singurul animal din lume care are 32 de creiere. Oamenilor le este frică de el
„Este un animal nebun de-a dreptul”, a spus Dina Dechmann, ecologist comportamental la Institutul Max Planck de Comportament Animal din Germania. „Putem învăța multe de la acești chițcani”.
Cel mai important lucru pe care îl putem învăța de la șoarecii de câmp este procesul din spatele modului în care micuțul animal este capabil să-și refacă materialul cerebral, lucra care înainte se credea că este imposibil la mamifere.
Animalul care își mănâncă propriul creier
Înțelegerea modului de refacere a țesutului cerebral la scorpii ar putea ajuta medicii și cercetătorii să trateze boala Alzheimer, scleroza multiplă și o serie de alte boli neurodegenerative care scad dimensiunea creierului uman.
„La început, nu am putut să înțeleg”, a spus John Dirk Nieland, profesor asociat de științe și tehnologie a sănătății la Universitatea Aalborg, care lucrează cu Dina Dechmann și cercetează în prezent medicamente concepute pentru a imita chimia unică a creierului șoarecilor de câmp.
„Este cu adevărat uimitor felul în care reacționează și felul în care răspund la condițiile de mediu”, a adăugat Nieland. Dar capacitatea chițcanilor de a-și reduce dimensiunea creierului după bunul plac are un cost.
Creierul mai mic înseamnă performanță mai mică, spun cercetătorii. Într-un experiment conceput pentru a testa capacitatea animalului de a localiza hrana, echipa Dinei Dechmann a descoperit că șoarecii cu creier mai mare au avut rezultate mai bune decât omologii lor cu creier mai mic.
