Cazul care l-a propulsat pe Augustin Lazăr la şefia Procuraturii din România este cel al brăţărilor dacice, ”cea mai spectaculoasă descoperire din ultimul secol”, conform experţilor francezi. Existenţa acestor obiecte din aur nu fusese dovedită până în urmă cu câţiva ani, deşi legenda spunea că Decebal ascunsese un adevărat tezaur în pădurile din zona cetăţii Sarmisegetuza Regia înainte să moară.
Augustin Lazăr, procuror la Alba Iulia, a lucrat aproape 7 ani la acest caz iar povestea fascinantă a recuperării brăţărilor dar şi a destructurării reţelei care le vindea peste hotare au ajuns subiect de film.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Lazăr a povestit că a auzit prima oară despre existenţa acestor brăţări întâmplător, în 2004, când ancheta un alt caz. Pe interceptările discuţiilor telefonice ale unor interlopi din Deva apar informaţii despre ”o comoară” de 24 de karate. "Aspectul acesta a reuşit să mă surprindă şi să mă şi provoace în acelaşi timp. Cum adică o comoară a lui Decebal? Trebuie să fie o legendă", a povestit Lazăr în documentar.
Ulterior, acesta a făcut legătura cu povestea unui jurnalist care a mers alături de un localnic şi a descoperit o astfel de brăţară. Atât jurnalistul cât şi localnicii care apăreau în reportaj urmau să nege veridicitatea poveştii, spunând că totul a fost un fals. Lazăr a continuat să creadă în cazul său iar acum ştia cum arată ”comoara” pe care o căuta.
Ancheta intrase pe un drum închis, când Lazăr a primit un telefon de la Frankfurt. Barbara Deppert, expert în antichităţi, i-a spus ca a văzut cu ochii ei două brăţări în anul 2000, pe care le-a evaluat la cererea unui român.
”Aşa ceva nu mai văzusem. Puternice e mult spus, dar când te uitai la ele era ca şi cum le învăluia o aură”, spunea specialista în documentar.
Lazăr a plecat imediat la Frankfurt, unde a aflat prin intemediul Barbarei că la New York exista un colecţionar care deţinea 4 brăţări dacice. Acesta le-a predat statului român şi atunci Augustin Lazăr a atins obiectele despre care spune că au o anumită energie de neexplicat.
”Am simţit ceva special când le-am atins. Alţi experţi au avut impresii similare care foarte greu pot fi descrise. Am avut impresia unei energii puternice pe care le emanau”, a mai spus Lazăr.
Abia în 2007, primele brăţări au fost aduse în România şi expertizate. Rezultatul: aveau circa 2000 ani. Atunci a apărut însă şi ”contraatacul interlopilor”, care au lansat în presă teoria conform căreia acestea sunt flasuri, realizate de un bijutier local.
Au încercat să oprească avântul procurorilor sub pretextul că statul român cheltuie aiurea bani.În acelaşi an, procurorii au mai găsit o brăţară, de data aceasta la un hunedorean care a încercat s-o vândă unui ofiţer sub acoperire pentru 100.000 euro. De la acesta au aflat cum plecau brăţările din ţară, pe ruta Serbia – Germania – Franţa – Marea Britanie – SUA. O nouă brăţare a fost identificată la Paris, la o casă de licitaţie, adusă de un american. Aceasta a fost verificată de experţii de la muzeul Luvru şi apoi confiscată de procurori, deţinătorul ei neavând acte de provenienţă. Rezultatul expertizei: brăţara era autentică.
În total, 13 brăţări au fost recuperate după o investigaţie extrem de complicată coordonată de Augustin Lazăr. Ultima a fost adusă în ţară în 2011. Statul Român a plătit peste 600.000 euro pentru repatrierea acestora. În prezent, acestea se află la Muzeul Naţional de Istorie Naţională a României. Procurorii cred însă că, în total, există 24 de brăţări dacice.
